Ziua Europeană de combatere a depresiei este marcată în fiecare an la data de 1 octombrie, fiind o iniţiativă a Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei (European Depression Association - EDA), o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi profesionişti din domeniul sănătăţii din 19 ţări din Europa, conform https://europeandepressionday.eu/.

1 octombrie a fost desemnată Ziua Europeană a Depresiei pentru a scoate în evidenţă o boală care este considerată printre cele mai frecvente şi mai invalidante, anunţa la 2 octombrie 2014 Parlamentul European pe site-ul www.europarl.europa.eu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima la acea vreme că 350 de milioane de oameni suferă de depresie în întreaga lume, majoritatea adulţi cu vârstă de muncă. Peste 30 de milioane de oameni suferă de depresie numai în Europa, ceea ce o face una dintre cele mai frecvente boli din statele membre ale UE, evidenţia sursa citată.

Tema evenimentului din acest an este ''Depresia în vremuri incerte'', potrivit EDA, care pune la dispoziţie pe site-ul său o broşură online despre depresie şi tulburări de dispoziţie - ''The handbook on Depression and Mood Disorder in your language''.

Şi Alianţa Europeană împotriva Depresiei (EAAD) susţine Ziua Europeană a Depresiei şi continuă să depună eforturi pentru îmbunătăţirea tratamentului depresiei şi prevenirea sinuciderii prin proiecte finanţate de Uniunea Europeană, potrivit http://www.eaad.net/. Activităţile Alianţei implică o colaborare strânsă cu peste 120 de parteneri şi membri ai reţelei regionale din Europa, Australia, Canada, Chile şi Noua Zeelandă, cu scopul comun de a consolida angajamentul comunităţii prin implementarea conceptului de intervenţie pe patru niveluri şi de a permite oamenilor să-şi gestioneze singuri depresia prin intermediul instrumentului online bazat pe dovezi iFightDepression (iFD). Ca recunoaştere a eficacităţii lor în abordarea depresiei şi a comportamentului suicidar, aşa cum a fost dovedit de un ansamblu de studii ştiinţifice, atât conceptul de intervenţie pe patru niveluri al EAAD, cât şi instrumentul iFightDepression, au fost votate drept "cele mai bune practici de sănătate mintală" de reprezentanţi ai statelor membre ale UE la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene din Ispra, în mai 2019.

Activ din aprilie 2021, proiectul EAAD-Best este condus de Centrul de Coordonare EAAD, situat în Departamentul de Psihiatrie, Psihosomatică şi Psihoterapie de la Goethe Universitat, din Frankfurt. Proiectul are două obiective generale: îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor cu depresie şi prevenirea comportamentului suicidar în Europa prin transferul şi implementarea conceptului de intervenţie pe patru niveluri şi a instrumentului iFD în opt ţări europene. De asemenea, EAAD conduce în mod activ două pachete de lucru în cadrul proiectului MENTUPP, care se concentrează pe îmbunătăţirea sănătăţii mintale la locul de muncă în întreprinderile mici şi mijlocii din sectoarele construcţiilor, sănătăţii şi tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Aceste proiecte sunt oportune, având în vedere exacerbarea problemelor de sănătate mintală asociate cu impactul pandemiei prelungite de COVID-19, notează sursa citată anterior.

Depresia este o afecţiune medicală frecventă, care duce adesea la sentimente intense de tristeţe şi disperare. Statisticile arată că afectează una din cinci persoane la un moment dat în viaţă. Chiar dacă depresia este o experienţă comună, există mai multe confuzii. O problemă este că oamenii folosesc cuvântul "depresie" pentru a descrie suişurile şi coborâşurile vieţii. Dacă viaţa se dovedeşte dificilă, cu griji legate de bani, şomaj, dificultăţi la locul de muncă, probleme în relaţii sau boală, pare firesc să fii deprimat. Pentru mulţi oameni sentimentul de depresie este rezultatul acestor circumstanţe. Uneori, depresia apare fără un motiv aparent. Când problema este rezolvată sau când oamenii se împacă cu situaţia lor sau îşi găsesc sprijin, sentimentul de depresie se poate atenua. Depresia devine o problemă serioasă atunci când te acaparează, când începe să aibă un efect asupra capacităţii persoanei de a-şi conduce viaţa sau când devine atât de gravă încât viaţa pare fără rost.

Recunoaşterea depresiei nu este întotdeauna simplă. EAAD pune la dispoziţie pe pagina sa web un test de autoevaluare rapidă a stării de spirit, care ajută şi la verificarea unor semne sau simptome principale ale depresiei. Mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii folosesc acest test ("Chestionarul pentru sănătatea pacientului" sau "PHQ-9") pentru a detecta depresia. Rezultatele sunt orientative, nu înseamnă că oferă un diagnostic de depresie. Doar medicul sau alt profesionist din domeniul sănătăţii poate confirma un diagnostic. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: nationaltoday.com