Parcul Naţional Peştera Mamutului ("Mammoth Cave") din centrul statului american Kentucky a fost înscris, în 1981, în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, potrivit paginii de internet a organizaţiei, http://whc.unesco.org.

A devenit parc naţional în anul 1941 şi Rezervaţie a Biosferei Internaţionale în 1990. Parcul şi reţeaua sa subterană de peste 560 km de pasaje analizate de geologi găzduiesc o floră şi faună variată, inclusiv specii pe cale de dispariţie. Parcul Naţional este format din dealuri şi văi adânci ale râurilor care îl străbat. "Mammoth Cave" găzduieşte mii de ani de istorie a umanităţii, fiind, totodată, un loc ideal pentru drumeţii, ciclism, călărie, canotaj şi camping, menţionează www.nps.gov.

Parcul Naţional Peştera Mamutului reprezintă cel mai extins sistem de peşteri din lume, cu peste 458 km de pasaje de peşteră supravegheate în interiorul proprietăţii (şi cel puţin încă 128 km în afara proprietăţii). Parcul ilustrează o serie de etape ale istoriei evolutive a Pământului şi conţine procese geologice în curs şi faună sălbatică unică. Este renumit pentru dimensiunea sa şi reţeaua vastă de pasaje orizontale extrem de mari şi puţuri verticale.

Pasajele lungi cu încăperi uriaşe, puţuri verticale, stalagmite şi stalactite, forme splendide de flori de gips, ace delicate de gips, flori rare de mirabilite şi alte caracteristici naturale ale sistemului de peşteri sunt toate exemple superlative de acest tip. Niciun alt sistem de peşteri cunoscut din lume nu oferă o varietate mai mare de minerale sulfat.

"Mammoth Cave" prezintă 100 de milioane de ani de acţiune de formare a peşterilor şi aproape toate tipurile de formaţiuni de peşteri cunoscute. Procesele geologice implicate în formarea lor continuă în prezent. Astăzi, această reţea uriaşă şi complexă de pasaje din peşteră oferă o înregistrare clară, completă şi accesibilă a schimbărilor geomorfice şi climatice ale lumii. În afara peşterii, topografia carstică este încântătoare, cu peisaje fascinante şi toate caracteristicile clasice ale unui sistem de drenaj carstic: zonă vastă de reîncărcare, reţea complexă de conducte subterane, gropi, fisuri, fisuri şi râuri şi izvoare subterane.

Flora şi fauna peşterii este cea mai bogată faună sălbatică caverniculă cunoscută, numărând peste 130 de specii, dintre care 14 specii de troglobiţi şi troglofili există numai aici.

O mică parte a Parcului Naţional Peştera Mamutului este în proces de dezvoltare (drumuri, facilităţi pentru vizitatori, infrastructură operaţională şi administrativă), dar cea mai mare parte a zonei rămâne nedezvoltată. Ca parc naţional, protecţia integrităţii proprietăţii are prima prioritate în deciziile de management.

"Mammoth Cave" şi terenul său carstic se confruntă cu ameninţări şi provocări, dintre care majoritatea provin din surse externe. Deoarece porţiuni mari ale bazinului hidrografic al peşterii se află în afara graniţelor parcului, activităţile desfăşurate în aceste zone private influenţează foarte mult calitatea şi cantitatea apei din parc. Calitatea apei este influenţată de canalizarea şi eliminarea deşeurilor, practicile agricole şi forestiere, puţuri de petrol/gaz, căi ferate şi autostrăzi. Cantitatea de apă este influenţată de barajele de control al inundaţiilor de pe râurile Green şi Nolin şi de un mic ecluză şi baraj imediat în aval de parc.

Integritatea peşterii a fost consolidată ca urmare a cinci măsuri semnificative care au fost luate de când Parcul Naţional a fost înscris în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, în 1981: un Plan General de Management, actualizat în 1983; înfiinţarea Rezervaţiei internaţionale a biosferei "Mammoth Cave Area" în 1990 şi extinderea ulterioară în 1996; un sistem regional de canalizare, instalat la începutul anilor 1990, care deserveşte atât parcul, cât şi trei comunităţi adiacente; înfiinţarea "Mammoth Cave International Center for Science and Learning", în 2004; descoperirea şi cartografierea a 140 de mile suplimentare (225 km) de pasaje din peşteră în ultimii 31 de ani.

Sistemul regional de canalizare a sporit mult protecţia sistemului sensibil de peşteri al parcului prin deservirea majorităţii zonelor care se scurg în Peştera Mamutului. Extinderea din 1996 a Rezervaţiei Biosferei "Mammoth Cave Area" la 367.993 de hectare a jucat, de asemenea, un rol important în asigurarea integrităţii proprietăţii şi menţinerea calităţii apei. Rezervaţia Biosferei include acum toate sau părţi din şase ţinuturi din apropierea Parcului Naţional, cuprinzând zona de reîncărcare hidrologică sensibilă din punct de vedere ecologic pentru Parcul Naţional Peştera Mamutului, precum şi o zonă mare de interacţiune. Acest lucru a ajutat la abordarea preocupărilor comune cu privire la calitatea apei, a oferit un impuls pentru protecţie şi a consolidat valorile proprietăţilor din Patrimoniul Mondial din interiorul parcului în combinaţie cu zonele sensibile din punct de vedere ecologic conectate din afara parcului.

În 2004, "Mammoth Cave International Center for Science and Learning" a fost înfiinţat printr-un parteneriat între "Mammoth Cave National Park" şi "Western Kentucky University". Parte a unei reţele naţionale de centre de învăţare situate în parcurile naţionale, acesta facilitează utilizarea parcurilor pentru cercetare ştiinţifică, sprijină luarea deciziilor bazate pe ştiinţă şi promovează alfabetizarea ştiinţifică şi administrarea resurselor. Centrul de învăţare a contribuit la acorduri "parcuri surori" cu alte situri din Patrimoniul Mondial UNESCO, din China şi Slovenia, care protejează resursele peşterilor şi zonelor carstice.

De notat că particulele fine de poluare a aerului provoacă adesea ceaţă în parc, afectând privelişti şi repere. Poluanţi atmosferici pot avea efecte grave asupra calităţii aerului din parc, sănătăţii umane, faunei sălbatice, vegetaţiei, iazurilor de suprafaţă, pâraielor, solurilor şi vizibilităţii, menţionează site-ul UNESCO.

Aproximativ 600.000 de oameni vizitează Parcul Naţional în fiecare an, iar 400.000 dintre aceştia vizitează Peştera Mamutului. Accesul la peşteră este strict controlat, iar vizitarea este limitată la zece mile de pasaj dezvoltat. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Mammoth Cave National/Facebook