Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman a fost inaugurată şi sfinţită la 14 septembrie 1928, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Reper al unităţii naţionale, aceasta a fost construită "întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei", aşa cum stă scris pe placa comemorativă de pe soclul său. Monument istoric, intrat în Cartea Recordurilor, este amplasat pe vârful masivului Caraiman din Munţii Bucegi, la altitudinea de 2.291 de metri, potrivit site-urilor www.cruceacaraiman.ro, www.asiiromani.com şi https://reabilitare-crucea-caraiman.ro.

Lucrarea metalică monumentală a fost ridicată între anii 1926 şi 1928, prin grija şi cu sprijinul Reginei Maria şi Regelui Ferdinand I al României. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii români George Cristinel şi Constantin Procopiu.

Monumentul are o înălţime totală de circa 39,3 metri, din care 8,35 metri reprezintă soclul, şi o deschidere a braţului orizontal de aproximativ 15 metri. Crucea propriu-zisă este executată din profile de oţel. Iniţial, aceasta a fost introdusă direct în stâncă, însă în anul 1930, la doi ani după sfinţire, structura metalică a fost încastrată în soclul din beton armat placat cu piatră. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial un generator electric ce alimenta cele 120 de becuri dispuse pe corpul central şi pe braţe pe conturul Crucii, conform surselor menţionate.

Foto: (c) Mihai Poziumschi / AGERPRES FOTO 

În anul 1939, Crucea a fost racordată la sistemul energetic naţional. S-a renunţat astfel la generator ca sursă de iluminare şi s-a apelat la sursa cu care era dotată staţia complexă de la Coştila (2.487 metri), legătura făcându-se printr-un cablu subteran. Din decembrie 2004, a fost racordată la reţeaua de energie electrică a oraşului Buşteni. Dacă iniţial Crucea era luminată doar de Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi de Înălţarea Domnului (zi în care se celebrează şi Ziua Eroilor), în prezent este luminată în fiecare noapte, astfel că poate fi văzută de la zeci de kilometri depărtare, pe Valea Prahovei.

Crucea de pe Caraiman a fost ridicată sub coordonarea societăţii ''Cultul Eroilor'', cu sprijinul unui număr mare de voluntari, elevi şi studenţi, precum şi al locuitorilor din zonă. Materialele de construcţie au fost transportate cu trenul până în staţia CFR Buşteni, iar de aici cu vehicule trase de boi, pe traseul Buşteni-Sinaia-Păduchiosul-Dichiu-Platou Caraiman. De asemenea, a fost utilizat funicularul Fabricii de hârtie Buşteni, pe traseul Valea Jepilor-cantonul Schiel-Platoul Bucegi, de unde materialele mai uşoare au fost transportate pe cai, măgari sau chiar cu rucsacii, pe cărări înguste, până în vârful Caraiman, aşa cum arată sursele amintite.

În anul 2013, Crucea Eroilor Neamului de pe vârful Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Recordul a fost omologat la 14 august.

Foto: (c) Anamaria Toma / AGERPRES FOTO 

La 18 februarie 2016, Guvernul a aprobat, printr-un Memorandum, trecerea Crucii Caraiman din domeniul public al oraşului Buşteni în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN), în vederea reabilitării monumentului din bugetul ministerului. Protocolul şi procesul verbal de predare au fost semnate la 14 martie 2016, potrivit unui comunicat emis de MApN la această dată.

Proiectul de reabilitare s-a derulat pe parcursul anilor 2016-2018, în acest interval efectuându-se procedurile legale privind transferul Crucii Caraiman din patrimoniul oraşului Buşteni în patrimoniul MApN, întocmirea documentaţiilor tehnice, întocmirea şi depunerea cererii pentru finanţarea proiectului prin fonduri europene nerambursabile, semnarea contractului de finanţare, atribuirea prin licitaţie a contractului de lucrări şi obţinerea avizelor legale pentru fiecare etapă.

Foto: (c)  ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO 

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Contractul de finanţare a fost semnat de către Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la 26 iulie 2017.

Lucrările propriu-zise s-au derulat în perioada 2018-2020, pe o durată de 11 luni, preponderent în perioada caldă, astfel: o lună în anul 2018, cinci luni în anul 2019 (iulie-noiembrie) şi cinci luni în anul 2020 (iulie-noiembrie). Anul 2021 a fost rezervat analizării comportamentului lucrărilor de restaurare şi remedierii deficienţelor apărute pe timpul iernii, precum şi pentru soluţionarea unor observaţii tehnice formulate de Comisia de recepţie, motează site-ul https://reabilitare-crucea-caraiman.ro.

Foto: (c)  SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES 

La 14 septembrie 2020, de sărbătoarea Sfintei Cruci, a avut loc ceremonia militară şi religioasă prin care a fost marcată încheierea operaţiunilor majore de restaurare, reabilitare şi conservare a Crucii comemorative a Eroilor români din Primul Război Mondial de pe Caraiman. În acea seară, luminile au fost aprinse pentru prima dată pe Cruce după lucrările de restaurare.

În noiembrie 2021, Ministerul Apărării Naţionale a finalizat recepţia lucrărilor, după ce au fost executate lucrări şi intervenţii de detaliu conform solicitărilor comisiei de recepţie.

La subsolul monumentului a fost amenajat un spaţiu tehnic în care au fost amplasate bazine de colectare a apei de ploaie şi un generator care va permite menţinerea unei temperaturi constante în cele două camere din soclul monumentului. În soclu au fost amenajate două săli de expoziţie: una dedicată Primului Război Mondial, eroilor neamului şi bătăliilor de pe Valea Prahovei, şi una în care este rememorată construcţia monumentului care a început în urmă cu 95 de ani. Expoziţia poate fi vizitată în perioada iunie-octombrie a fiecărui an. De asemenea, monumentul şi expoziţia pot fi vizitate virtual. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)