La 8 septembrie 2023 este marcată Ziua petrolistului.

Această zi este organizată sub patronajul Sfintei Maria, protectoare a petroliştilor (personalul din industria petrolului), a celor care lucrează în activităţi de foraj, de extracţie, în prelucrarea şi în cercetarea petrolului. Ziua este aniversată din 1990 din iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom.

Exploatarea petrolului în România a cunoscut o istorie îndelungată, primele atestări ale industriei datând din secolul al doilea, potrivit Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră, www.ropepca.ro.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES 

În 1856, la Ploieşti, a fost pusă în funcţiune prima rafinărie la nivel mondial - Rafinăria Mehedinţeanu. Municipiul Ploieşti reuneşte cele mai importante rafinării din ţară, precum şi instalaţii de prelucrare a materialelor chimice şi plastice. Rafinăria Petrobrazi SA este una dintre cele mai importante unităţi de producţie şi distribuţie a ţiţeiului din România. Regăsim, deopotrivă, rafinăriile Petrotel Lukoil Ploieşti şi Rompetrol Vega Ploieşti. Rompetrol Petromidia Năvodari este cea mai mare rafinărie din România şi una dintre cele mai importante din sud-estul Europei, conform https://energy-center.ro/, (având capacitate de producţie de 4,8 milioane de tone pe an). Rafinăria Vega Ploieşti este cea mai veche rafinărie funcţională din România (1905). La 18 noiembrie 1905, lucrările de construcţie ale rafinăriei au fost finalizate şi au fost demarate probele tehnologice pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor. În anul 1908, inginerul Lazăr Edeleanu a dezvoltat un procedeu experimental care avea să fie brevetat ulterior la nivel naţional, în Statele Unite (1909) şi în Austro-Ungaria (1910), pentru ca ulterior să fie aplicat şi în Franţa (la Rouen). În anii Primului Război Mondial, rafinăria avea o capacitate de 508.166 de tone, potrivit https://cciph.ro/ şi https://www.cjph.ro/.

Bucureşti a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant, fiind folosite 1.000 de lămpi cu gaz pe străzile capitalei. În ceea ce priveşte iluminatul public, Capitala a fost urmată de Iaşi, în 1858, de Craiova, în 1859, şi de Ploieşti, în 1860. Producţia de 275 de tone de ţiţei a fost obţinută în 18 localităţi din judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău şi Bacău, ea ajungând la peste 3.000 de tone în 1862, când funcţionau 58 de unităţi dedicate prelucrării ţiţeiului. În 1894, România avea 87 de rafinării, dintre care 45 erau situate în Prahova.

România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină, în anul 1900, potrivit www.fppg.ro.

Dezvoltarea rapidă a industriei petroliere a generat înfiinţarea unor instituţii de profil pentru pregătirea personalului calificat. Astfel, în 1904, a fost fondată, la Câmpina, o şcoală pentru maiştri de foraj şi de rafinărie, iar în anul 1908, au fost deschise, la Ploieşti, atelierele Concordia pentru repararea şi fabricarea de utilaje petroliere.

În 1937, invenţiile şi premierele româneşti ale industriei de prelucrare a petrolului atrăgeau atenţia pe mapamond şi aveau să confirme implementarea lor în istoria exploatărilor petroliere. Una dintre aceste realizări aparţine societăţii "Creditul Minier": în 1934, la Chiţorani (judeţul Prahova), s-a atins adâncimea de 3.300 metri, a doua din lume, după recordul de adâncime de 3.458 de metri înregistrat în California (SUA).

Până în anul 1957 au fost create institute de cercetare şi proiectare pentru prospectarea, forajul, extracţia, transportul şi prelucrarea petrolului şi a gazelor, dar şi a echipamentelor respective, un asftel de demers fiind "Institutul de Petrol şi Gaze", înfiinţat în 1948 la Bucureşti, care şi-a continuat activitatea în Ploieşti.

În 1957, cu prilejul sărbătoririi centenarului industriei petroliere, s-a decis construirea, la Ploieşti, a unui muzeu al petrolului, înfiinţat prin Hotărârea Consiliului de Miniştri, nr. 134 din 16 septembrie 1959, potrivit www.ropepca.ro. La 8 octombrie 1961, a fost inaugurat Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, care prezintă documentaţie tehnică de profil, machete, fotografii, utilaje-exponate, unelte şi aparatură folosite în foraj-extracţie şi în industria de prelucrare a petrolului etc. Muzeul face parte din Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, afiliată la Reţeaua Muzeelor Europene şi, alături de alte muzee de profil din Europa, aparţine Reţelei Muzeelor Petroliere Europene.

În anul 1999, rafinăria Vega din Ploieşti a făcut subiectul unui proces de privatizare şi a fost cumpărată de compania Rompetrol, care a declanşat mai multe investiţii pentru retehnologizare. Vega Ploieşti este unic producător naţional de bitumuri, asigură circa 17% din necesarul de bitum la nivel naţional. Au fost realizate investiţii pentru diferite instalaţii pentru creşterea capacităţii de producţie: instalaţia de Hexan in 2011, instalaţia de Distilare in Vid în 2013 sau noua instalaţie de recuperare a vaporilor in 2019, conform https://energy-center.ro/.

Rafinăria Petrobrazi Ploieşti are o capacitate totală de procesare a ţiţeiului de 4,5 milioane de tone pe an, conform www.bvb.ro. Este a doua cea mai mare rafinărie din România, iar în ultimii ani multe dintre instalaţiile sale au trecut ărin ample procese de înlocuire şi modernizare pentru respectarea celor mai recente standarde în domeniu.

Unitatea de rafinare Petrotel Ploieşti a fost înfiinţată în 1904, iar la 12 iunie 1998 a intrat în componenţa Grupului ''LUKOIL'', devenind Petrotel Lukoil Ploieşti. Au fost realizate lucrări de modernizare, după preluarea de către grupul Lukoil, şi în semestrul II 2004, capacitatea instalată de producţie este de 2,4 milioane tone ţiţei pe an, conform portalului oficial https://petrotel.lukoil.com/. În incinta rafinăriei, a fost inaugurat, împreună cu Arhivele Naţionale ale României, în anul 2015 un muzeu care găzduieşte documente şi obiecte valoroase din perioadele de dezvoltare ale rafinăriei, indică sursa citată anterior.

Petromidia Năvodari este cea mai mare rafinărie din România şi una dintre cele mai mari din sud-estul Europei, la nivelul anului 2020 rafinăria Petromidia Năvodari a procesat peste 4,8 milioane de tone de materii prime, rezultând 1,16 milioane de tone de benzină şi peste 2,6 milioane de tone de motorină şi combustibil special de aviaţie, conform https://www.kmginternational.com/. Este operaţională din 1979 şi a trecut prin multiple lucrări de extindere şi modernizare de la punerea în funcţiune până în prezent, conform portalului specializat https://www.nsenergybusiness.com/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)