Movila Răbâia, considerată una dintre cele mai mari movile antropice din ţară, este situată în satul Râşeşti, comuna Drănceni, la 12 kilometri de oraşul Huşi din judeţul Vaslui.

Această movilă de pe valea Prutului atrage atenţia prin faptul că oricine o vede se întreabă cum a apărut şi de cine a fost făcută, ea reprezentând o curiozitate a naturii, de forma unui con cu o bază de 150 de metri.

Legenda spune că în acel loc ar fi fost înmormântată Raba, fiica unui han tătăresc, iar tatăl ei i-ar fi dat numele "Movila Rabăii", menţiona Episcopul Melchisedec Ştefănescu (istoric, politician, membru titular al Academiei Române din 1870) în "Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire" - publicată la Bucureşti, în 1869.

Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966. 

Foto: (c)  LAZAR SCHINDERMAN/ Arhiva istorică AGERPRES 

În 1975, când erau făcute săpături la un şanţ pentru aducţiunea de apă, s-a constatat existenţa unor pietre de formă paralelipipedică dispuse la o distanţă de 2,5 de metri una faţă de cealaltă, ceea ce a condus la presupunerea că acolo ar exista un monument funerar sau de cult. Săpăturile au dus la concluzia că movila ar fi fost ridicată în secolele VI-III î.Hr. Din 1975, niciun specialist arheolog nu a continuat cercetările.

Prima menţiune despre Răbâia a apărut într-un document din prima jumătate a secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Mărimea şi forma ei au dus la numeroase interpretări. În 1677, Jan Gninsky - secretarul solului polon trimis la Poartă nota: "Am trecut pe lângă o movilă pe care locuitorii o numesc Zaboja... Unii o numesc Movila Hanului, dar fără nici o dovadă". Ceva mai târziu, Philippe Dupont - secretarul regelui polon Sobieski, pe care l-a însoţit în campania din Moldova din 1696 - scria: "Am văzut pe malul Prutului una dintre aceste movile pe care regele a pus să o măsoare; era înaltă de aproximativ 30 metri".

Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966. 

Foto: (c)  LAZAR SCHINDERMAN/ Arhiva istorică AGERPRES  

Cărturar şi domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir amintea - în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" - existenţa unei movile în apropiere de Huşi, numită de localnici "moghila Rabâii", iar de tătari "Hantepesi", adică "movila hanului". Cantemir menţiona şi două legende despre movilă: în prima se povesteşte că ar fi mormântul unui han tătar, iar în a doua - că acolo ar fi mormântul unei regine a sciţilor. "Descriptio Moldaviae (sau "Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae" - în limba română "Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei") este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină în perioada 1714-1716.

Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966. 

Foto: (c)  LAZAR SCHINDERMAN/ Arhiva istorică AGERPRES   

Potrivit specialiştilor, movila ar avea o vechime de aproximativ 3.000 de ani, unii asemănând-o cu piramidele egiptene.

În 1961, profesorul Dan Gh. Teodor, fost director al Institutului de Arheologie din Iaşi, a cercetat cu atenţie zona, a făcut chiar şi săpături în interiorul ei, descoperind o construcţie, într-o galerie, cu bârne şi un strat de cenuşă, dar şi resturi ceramice şi un vârf de săgeată din bronz, specifice civilizaţiei sciţilor.

Movila (tumulul) de la Răbâia a fost înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (LMI) în 2010, având codul VS-I-s-B-06687, cu precizarea poziţiei: la aproximativ 17 km est de oraşul Huşi, pe malul Prutului lângă Albiţa, pe partea dreaptă a drumului DN 24B, la 40 de metri nord de sat. Categoria la care a fost înscrisă este "descoperire funerară". Ultima modificare a fişei din LMI a fost făcută în 22 iunie 2021. Aceasta specifică faptul că datează din Epoca bronzului târziu şi că prima menţiune documentară a fost făcută într-un document al domnitorului Alexandru cel Bun. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)

Surse: Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, Bucureşti, 2004; Lucrarea monografică dedicată judeţului Vaslui, seria "Judeţele patriei" (Editura Sport-Turism, 1980); M. Costăchescu, "Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel MareH, vol. I, Iaşi, 1931); site-urile https://harti.turism-zone.ro/, https://eprb.ro/fundatia-episcop-melchisedec, https://romania-misterioasa.ro/, https://www.vremeanoua.ro/, http://ran.cimec.ro/, http://satul.net/.

* Explicaţie foto din deschidere: Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966.