MONUMENTE ALE NATURII: Movila (tumulul) de la Răbâia, judeţul Vaslui
Movila Răbâia, considerată una dintre cele mai mari movile antropice din ţară, este situată în satul Râşeşti, comuna Drănceni, la 12 kilometri de oraşul Huşi din judeţul Vaslui.
Această movilă de pe valea Prutului atrage atenţia prin faptul că oricine o vede se întreabă cum a apărut şi de cine a fost făcută, ea reprezentând o curiozitate a naturii, de forma unui con cu o bază de 150 de metri.
Legenda spune că în acel loc ar fi fost înmormântată Raba, fiica unui han tătăresc, iar tatăl ei i-ar fi dat numele "Movila Rabăii", menţiona Episcopul Melchisedec Ştefănescu (istoric, politician, membru titular al Academiei Române din 1870) în "Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire" - publicată la Bucureşti, în 1869.

Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN/ Arhiva istorică AGERPRES
În 1975, când erau făcute săpături la un şanţ pentru aducţiunea de apă, s-a constatat existenţa unor pietre de formă paralelipipedică dispuse la o distanţă de 2,5 de metri una faţă de cealaltă, ceea ce a condus la presupunerea că acolo ar exista un monument funerar sau de cult. Săpăturile au dus la concluzia că movila ar fi fost ridicată în secolele VI-III î.Hr. Din 1975, niciun specialist arheolog nu a continuat cercetările.
Prima menţiune despre Răbâia a apărut într-un document din prima jumătate a secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Mărimea şi forma ei au dus la numeroase interpretări. În 1677, Jan Gninsky - secretarul solului polon trimis la Poartă nota: "Am trecut pe lângă o movilă pe care locuitorii o numesc Zaboja... Unii o numesc Movila Hanului, dar fără nici o dovadă". Ceva mai târziu, Philippe Dupont - secretarul regelui polon Sobieski, pe care l-a însoţit în campania din Moldova din 1696 - scria: "Am văzut pe malul Prutului una dintre aceste movile pe care regele a pus să o măsoare; era înaltă de aproximativ 30 metri".

Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Cărturar şi domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir amintea - în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" - existenţa unei movile în apropiere de Huşi, numită de localnici "moghila Rabâii", iar de tătari "Hantepesi", adică "movila hanului". Cantemir menţiona şi două legende despre movilă: în prima se povesteşte că ar fi mormântul unui han tătar, iar în a doua - că acolo ar fi mormântul unei regine a sciţilor. "Descriptio Moldaviae (sau "Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae" - în limba română "Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei") este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină în perioada 1714-1716.

Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Potrivit specialiştilor, movila ar avea o vechime de aproximativ 3.000 de ani, unii asemănând-o cu piramidele egiptene.
În 1961, profesorul Dan Gh. Teodor, fost director al Institutului de Arheologie din Iaşi, a cercetat cu atenţie zona, a făcut chiar şi săpături în interiorul ei, descoperind o construcţie, într-o galerie, cu bârne şi un strat de cenuşă, dar şi resturi ceramice şi un vârf de săgeată din bronz, specifice civilizaţiei sciţilor.
Movila (tumulul) de la Răbâia a fost înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (LMI) în 2010, având codul VS-I-s-B-06687, cu precizarea poziţiei: la aproximativ 17 km est de oraşul Huşi, pe malul Prutului lângă Albiţa, pe partea dreaptă a drumului DN 24B, la 40 de metri nord de sat. Categoria la care a fost înscrisă este "descoperire funerară". Ultima modificare a fişei din LMI a fost făcută în 22 iunie 2021. Aceasta specifică faptul că datează din Epoca bronzului târziu şi că prima menţiune documentară a fost făcută într-un document al domnitorului Alexandru cel Bun. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)
Surse: Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, Bucureşti, 2004; Lucrarea monografică dedicată judeţului Vaslui, seria "Judeţele patriei" (Editura Sport-Turism, 1980); M. Costăchescu, "Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel MareH, vol. I, Iaşi, 1931); site-urile https://harti.turism-zone.ro/, https://eprb.ro/fundatia-episcop-melchisedec, https://romania-misterioasa.ro/, https://www.vremeanoua.ro/, http://ran.cimec.ro/, http://satul.net/.
* Explicaţie foto din deschidere: Movila Răbâia din judeţul Vaslui, 1966.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman
Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de
11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)
'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august
Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august
Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august
Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 august
Este a 222-a zi a anului 2026. Au mai rămas 143 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 02 h 26 și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Audrey Tautou
Actrița Audrey Tautou s-a născut la 9 august 1976, la Beaumont, Auvergne, în Franța. Și-a început cariera în filme de televiziune la sfârșitul anilor 1990 și a câștigat un concurs de căutare a talentelor sponsorizat de o companie media franceză în 1999. Mai târziu în acel an, a apărut în primul ei rol impor
9 august - Ziua internațională a popoarelor indigene (ONU)
La 9 august este celebrată Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite. Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 13 septembrie 2007, Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment important pentru cooperarea și solidaritatea între popoarele indigene și statele
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 august
Ortodoxe Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. care au pătimit pentru icoana lui Hristos Duminica a 10 după Rusalii Greco-catolice Duminica a 10-a după Rusalii. Sf. ap. Matia; Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), Patroana Europei Romano-catolice Duminica a 19-a de peste an Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 august
Este a 221-a zi a anului 2026. Au mai rămas 144 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 30 m. Luna răsare la 01 h 36 și apune la 18 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul jucător profesionist de tenis Roger Federer împlinește 45 de ani (8 august)
Roger Federer este unul dintre cei mai eleganți și compleți jucători din istoria tenisului. Născut la 8 august 1981 în Basel, Elveția, potrivit www.rogerfederer.com, a dominat circuitul ATP timp de aproape două decenii, redefinind standardele excelenței în 'sportul alb'. Pasionat de
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
Ziua ASEAN, sărbătorită anual pe 8 august, marchează fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1967, odată cu semnarea Declarației ASEAN, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bangkok. ASEAN a jucat un rol vital în promovarea creșterii economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune. Celebrarea Zilei ASEAN evi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 august
Ortodoxe Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului, și Miron, episcopul Cretei Greco-catolice Sf. ep. m. Emilian; Sf. Dominic Romano-catolice Sf. Dominic, pr. Sfântul Preot Mucenic Alexandru d














