La 11 august 1978 era dată în funcţiune linia de telecabină Buşteni-Cabana Babele, cu un traseu de 4.350 metri, cel mai lung din ţară, la o diferenţă de nivel de 1.237 metri, trecând la o înălţime medie de 160 m peste una dintre cele mai frumoase zone alpine din România, potrivit volumului "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Pregătirile în vederea începerii lucrărilor de construcţie ale telefericului cu telecabină Buşteni - Cabana Babele au început în mai 1973, potrivit ziarului "Scânteia" din 19 mai 1973, iar în februarie 1974 era anunţat un stadiu avansat de execuţie a acestei instalaţii de transport pe cablu.

Punerea publică în funcţiune a telecabinei Buşteni - cabana Babele a fost un eveniment important, ziarul "România Liberă" din 12 august 1978, relatând următoarele: "Telecabina Buşteni - cabana Babele a fost pusă în funcţiune ieri. După cum informează inginerul Gheorghe Mărgărit, şeful instalaţiei, noua telecabină cu o capacitate de 35 de locuri poate transporta peste 250 de oameni pe oră, de-a lungul unui traseu de 4.350 metri, pe care-l parcurge în 11 minute. Diferenţa de nivel, între Buşteni plecare şi cabana Babele sosire este de 1.237 metri. Orarul de funcţionare a fost stabilit astfel: în cursul săptămânii orele 9-17.30; sâmbătă, duminica ca şi în zilele de sărbători legale: orele 9-19".

"Acum, în plin sezon turistic, o plăcută vesteşte pentru toţi iubitorii frumuseţilor montane: de câteva zile a început să funcţioneze o nouă şi modernă instalaţie de transport pe cablu, a treia din platoul Bucegi, care leagă localitatea climaterică Buşteni de cabana Babele (altitudine 2.187 metri). Telefericul Buşteni-Babele (...) reprezintă o lucrare de o înaltă tehnicitate, fiind cel mai lung traseu (4.350 de metri, cu o diferenţă de nivel de 1.237 metri) realizat până acum în ţară de către iscusiţii constructori ai grupului de şantiere Braşov, de la Întreprinderea de construcţii şi montaje miniere Bucureşti" (ziarul "Scânteia", 16 august 1978).

Proba tehnică la noua telecabină Buşteni - Babele, 1978.

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES 

Un alt traseu de telecabină a fost dat în folosinţă la 30 decembrie 1982, care leagă Babele de Peştera, cu o lungime de 2.600 metri şi o diferenţă de nivel de 520 de metri, potrivit volumului "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Inginerul braşovean Petre Popa (1932-1993) este cel care a proiectat toată reţeaua de teleferice de transport persoane din România. În 1965, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat în cadrul Institutului Proiect Braşov, primul şi singurul birou de proiectare teleferice din ţară. Inginerul Petre Popa a proiectat în decursul activităţii sale peste 75 km de teleferice de toate tipurile, teleferice ce pot transporta astăzi în România, 35.000 persoane pe oră în 8 telecabine, 1 telegondolă şi peste 50 de telescaune şi teleschiuri, potrivit https://www.transcablu.ro/.

Buşteni este un oraş în judeţul Prahova, care face parte din lanţul de staţiuni situate pe Valea superioară a Prahovei, care mai cuprinde Sinaia, Azuga şi Predeal. Situat la poalele masivului Caraiman din Munţii Bucegi şi la poalele Munţilor Baiu, la 880-940 metri altitudine pe cursul superior al Văii Prahova, oraşul se află la 75 km NV de Ploieşti şi 135 km NV de Bucureşti. În jurul anului 1800 au fost înfiinţate primele centre de locuire, îndeosebi pe Valea Cerbului, unde există un loc numit "La Buşteni", de la care derivă numele actual, iar în 1840, apare menţionat ca localitate rurală cu 12 familii. A fost declarat oraş în 1946.

De-a lungul traseului parcurs de telecabină, din Buşteni şi până la Cabana Babele, turiştilor li se dezvăluie succesiv privelişti panoramice spre Vâlcelul Înspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Văii Jepilor, abruptul sudic al Caraimanului, versantul Jepilor Mici, platoul Bucegilor, la marginea cărora se află Cabana Caraiman (2.025 de metri). De la Cabana Babele se poate pleca pe trasee spre Crucea Eroilor Neamului, de pe Vârful Caraiman (2.284 m), spre Vârful Omu (2.505 m) sau spre cabanele Piatra Arsă (1.950 m), Caraiman (2.025 m) şi Peştera (1.620 m), potrivit https://muntii-bucegi.ro/.

Proba tehnică la noua telecabină Buşteni - Babele, 1978.

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES  

În apropierea cabanei se află unele dintre cele mai cunoscute şi vizitate atracţii turistice din ţara noastră, două monumente ale naturii - Babele şi Sfinxul. Blocurile stâncoase au ajuns la forma de astăzi în urma acţiunii apei şi vântului, îngheţului şi dezgheţului, fenomene constante de-a lungul sutelor de ani. Sfinxul, un conglomerat uriaş şi solitar, are o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri, şi atrage prin forma sa asemănătoare unui cap uman sau Sfinxului din Egipt. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Proba tehnică la noua telecabină Buşteni - Babele, 1978.