Comuna Arieşeni din judeţul Alba, aflată la graniţa cu judeţul Bihor, are în componenţă 18 sate, răsfirate pe pantele domoale ale munţilor Bihor din Apuseni, la o altitudine de aproximativ 830 m. Este situată pe valea superioară a Arieşului Mare, în Depresiunea Arieşeni, într-un cadru natural pitoresc. Cuprinde numeroase atracţii turistice, de la monumente naturale până la cele culturale.

O bună parte din comuna Arieşeni este inclusă în Parcul Natural Apuseni, ce are rolul de a proteja natura şi de a promova frumuseţile munţilor Apuseni, notează arieseni.pro.

Turiştii care aleg să-şi petreacă timpul liber în Arieşeni au la dispoziţie numeroase activităţi pentru a se bucura de natură şi de cultura locului. Printre acestea, se numără excursii şi drumeţii la numeroasele atracţii turistice din comună şi din împrejurimi, precum şi plimbări cu bicicleta pe drumurile forestiere din zonă. În sezonul rece, poate fi practicat skiul pe pârtiile de la Vârtop. Sunt organizate plimbări cu sania sau şareta trasă de cai, precizează arieseni.pro.

Cel mai important lăcaş de cult din Arieşeni este biserica "Înălţarea Domnului", construită între anii 1791-1829 chiar în centrul comunei. Este realizată în întregime din lemn, în stilul bisericilor maramureşene. Pictura datează din 1829 şi a fost aplicată direct pe lemn de către Mihai din Abrud. Primul clopot a fost adus tocmai din Statele Unite ale Americii de către moţii stabiliţi acolo, notează arieseni.pro. Cei care trec pragul bisericii pot admira crucea de pe masa sfântului altar, donată de Corcheş, general în armata lui Avram Iancu. Până în prezent, în biserică au slujit 10 generaţii de preoţi.

Un alt pivot al vieţii culturale din zonă este muzeul Pătrăhăiţeşti, situat în satul omonim din comuna Arieşeni, la poalele vârfului Curcubata Mică. Aici sunt expuse obiecte specifice Ţării Moţilor, completate de o expoziţie cu vânzare de obiecte tradiţionale din lemn, precum tulnice, ciubere, fluiere, sărăriţie (solniţe) etc., create de meşteri ciubărari.

Capitolul de frumuseţi naturale din Arieşeni este deschis de cascada Pătrăhăieşti, cunoscută şi sub denumirea de "cascada Buciniş", după numele râului. Este o cădere de apă în două trepte, de la 14 metri înălţime. Primăvara şi toamna debitul ei creşte semnificativ, odată cu topirea zăpezilor, respectiv cu abundenţa ploilor. De la cascadă se poate urca spre vârful Curcubata Mică, ce oferă un punct de belvedere asupra Ţării Moţilor.

O altă spectaculoasă cascadă este Vârciorog, de peste 15 m înălţime, situată într-o pădure de conifere de la poalele vârfului Piatra Grăitoare, în apropierea satului Vanvuceşti. Cascada şi imediata sa vecinătate constituie o rezervaţie peisagistică protejată de lege. De la căderea de apă, se poate ajunge la stânca Piatra Grăitoare, numită astfel datorită ecoului pe care îl produce.

Izbucul Tauzului este un râu ce izvorăşte de sub piatra Tauzului. Apele ce ies de aici la lumină au intrat în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică.

În apropierea satului Casa de piatră, poate fi vizitată peştera Gheţarul Vârtop. Nu este o peşteră lungă, dar se remarcă prin frumuseţea formelor geologice din interior şi a cadrului natural, fiind situată într-o pădure de brad şi molid. Se mai numeşte şi "peştera Minunată". Este monument al naturii şi se vizitează doar cu ghid. În prima sală, pot fi văzute blocuri de gheaţă, ce au rezistat de-a lungul deceniilor. În interiorul peşterii au fost descoperite trei urme de picior de Neanderthal, una dintre ele fiind dusă la Institutul de speologie din Cluj-Napoca.

Vedeta peşterilor din Arieşeni este Coiba Mare, peştera cu cel mai mare portal din România, comparabil doar cu portalul Cetăţilor Ponorului. Portalul peşterii are 47 m înălţime şi 74 m lăţime, lungimea totală a peşterii este de 5.050 m şi cuprinde un labirint de galerii fosile, la nivele diferite. Accesul publicului larg în interior este permis doar în Sala Mare, prima a peşterii. Coiba Mare se găseşte pe teritoriul satului Casa de piatră.

Peştera Hodobana, din arealul satului cu acelaşi nume din comuna Arieşeni, are o lungime a galeriilor de 22.142 m. A fost descoperită relativ recent, în 1979, de speologii Florin Păroiu şi N. Sasu. Prezintă numeroase săli, canioane şi chiar o cascadă, însă nu este accesibilă publicului larg. Intrarea este extrem de îngustă, de 1x1 m, notează Dan Ghinea în lucrarea "Enciclopedia Geografică a României" (ediţia a III-a, ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

O altă atracţie turistică naturală aflată pe teritoriul administrativ al comunei Arieşeni este rezervaţia naturală Cheile Gârdişoarei, ce se întinde pe 15 ha. Cuprinde chei, doline, stâncării, poieni şi pajişti, precum şi obiective de interes speologic, precum izbucul de la Coliba Gheoabului şi izbucul Gura Apei. Flora rezervaţiei este alcătuită din clopoţei, colţişor, sânziană, şofrănel, printre altele.

Doritorii de trasee montane pot urca spre vârful Bihorul, cel mai înalt vârf al Apusenilor, cu altitudinea de 1.849 m. De sus pot fi admirate porţiuni din munţii Apuseni, valea Arieşului şi, în zilele senine, chiar şi oraşul Stei, aflat la 40 km distanţă. În vârf este amplasat un releu de televiziune şi telecomunicaţii. Diferenţa de nivel între centrul Arieşeniului şi vârful Bihorul este de 900 m.

Cele două pârtii din Arieşeni sunt Vârtop I şi Vârtop II. Lungimea de înclinare a primei este de 1.000 metri. Teleschiul are lungimea de 780 m şi poate transporta 800 de persoane. Vârtop II este adresată preponderent începătorilor şi este prima pârtie de ski din Apuseni dotată cu zăpadă artificială. Pârtia măsoară 430 m şi are o diferenţă de nivel de 105 m.

Posibilităţile de cazare în Arieşeni sunt diverse şi pentru toate buzunarele. Turiştii pot rămâne peste noapte în case tradiţionale, amenajate pentru agroturism, sau pot opta pentru hoteluri şi pensiuni moderne, construite recent după standarde europene, completează arieseni.pro.

Zona este deosebit de ofertantă din punct de vedere turistic şi în vecinătatea comunei Arieşeni. La distanţe de maxim câteva zeci de kilometri, pot fi întâlnite: Casa Memorială Avram Iancu, ce păstrează vie amintirea moţilor din vremurile trecute şi a Crăişorului Munţilor; peştera Scărişoara, ce adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România; complexul carstic Cetăţile Ponorului, numit şi "Everestul speologiei române"; groapa Ruginoasa, considerată "marele canion al României". AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto ; (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES