Reuniunea Consiliului Afaceri Generale, reuniunea informală a miniştrilor mediului şi energiei, solicitarea eurodeputaţilor către Consiliu de a aproba aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023, poziţia Consiliului privind proiectul de buget al UE pentru 2024, adoptarea proiectului de lege privind protejarea jurnaliştilor în cadrul UE, foaia de parcurs a Comisiei specială privind pandemia de COVID-19 (COVI) a PE, adoptarea de planuri de creştere a producţiei UE de muniţie şi rachete pentru a aborda deficitul actual, acordarea de către CE a peste 3,6 miliarde euro pentru 41 de proiecte la scară largă din domeniul tehnologiilor curate, publicarea sondajului Eurobarometru standard sunt doar câteva dintre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul Uniunii Europene
În cadrul Consiliului Afaceri Generale (CAG) din 10 iulie 2023, s-a desfăşurat o dezbatere de orientare privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027, propusă de Comisie la 20 iunie 2023. Comisia a prezentat pachetul Consiliului iar miniştrii şi-au prezentat observaţiile iniţiale cu privire la principalele sale elemente: crearea unui mecanism pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027; propunerea referitoare la fonduri suplimentare pentru a aborda presiunile migraţiei şi provocările externe; crearea unei platforme de tehnologii strategice pentru Europa (STEP) pentru a promova competitivitatea pe termen lung a UE în materie de tehnologii critice; propunerea unor ajustări legate de creşterea ratelor dobânzii. CAG va organiza o altă dezbatere de orientare cu privire la propunerea de revizuire a bugetului pe termen lung al UE în cadrul reuniunii sale din 19 septembrie.

Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE (de la 1 iulie) şi-a prezentat planurile legate de lucrările referitoare la evaluarea dialogului anual al Consiliului privind statul de drept anunţat în concluziile preşedinţiei din 19 noiembrie 2019. De atunci, a fost elaborată o abordare mai structurată a dialogului, care implică discuţii periodice orizontale şi specifice fiecărei ţări cu privire la evoluţiile statului de drept în întreaga UE, utilizând rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept. Obiectivul lucrărilor din lunile următoare este de a ajunge la un consens, până la sfârşitul anului 2023, cu privire la o serie de concluzii ale Consiliului referitoare la evaluare.

De asemenea, preşedinţia spaniolă a prezentat miniştrilor priorităţile pentru mandatul său. În cadrul mandatului Consiliului Afaceri Generale, principalele direcţii de acţiune includ: diverse iniţiative pentru a aduce Europa mai aproape de cetăţeni; continuarea procesului de aderare a ţărilor candidate; continuarea acţiunilor ulterioare Conferinţei privind viitorul Europei, inclusiv discuţiile privind extinderea votului cu majoritate calificată şi pregătirea UE pentru viitoarea extindere; dezvoltarea relaţiilor cu Regatul Unit, asigurând în acelaşi timp respectarea acordurilor existente; continuarea lucrărilor privind aspectele legate de statul de drept; continuarea activităţii legislative de consolidare a democraţiei europene; abordarea provocărilor demografice cu care se confruntă UE.

Comisia Europeană şi-a prezentat raportul din 2023 privind statul de drept, publicat la 5 iulie 2023. Raportul examinează evoluţiile din toate statele membre în patru domenii-cheie pentru statul de drept: sistemul judiciar, cadrul anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-mediei, precum şi alte aspecte instituţionale legate de echilibrul puterilor. Acesta include, de asemenea, recomandări pentru statele membre. Se preconizează că, în septembrie, Consiliul va purta o discuţie mai detaliată cu privire la capitolul orizontal din raportul Comisiei privind statul de drept. O discuţie specifică fiecărei ţări, care vizează cinci state membre, este programată pentru luna octombrie.

CE a informat, de asemenea, miniştrii cu privire la propunerea sa de instituire a unui organism de etică interinstituţional, prezentată la 8 iunie 2023.

Miniştrii mediului din Uniunea Europeană s-au întâlnit în zilele de 11 şi 12 iulie, la Valladolid, în prima reuniune ministerială informală a preşedinţiei spaniole a Consiliului UE. În prima zi, miniştrii au discutat despre biodiversitate şi poluarea cu plastic în oceane. Ei au dezbătut, de asemenea, modul de răspuns în faţa schimbărilor climatice. În cadrul reuniunii s-a discutat proiectul de lege privind restaurarea naturii propus de Comisia Europeană, care după o perioadă de dezbateri aprinse între instituţiile europene şi ţările UE, a fost adoptat cu o majoritate strânsă la 12 iulie în Parlamentul European reunit la Strasbourg.

A doua zi a avut loc o sesiune de lucru comună cu miniştrii energiei, în care preşedinţia spaniolă a facilitat dialogul dintre miniştrii energiei şi mediului din UE şi următorul Summit Climatic (COP28) de la Dubai, astfel încât Acordul de la Paris să rămână viabil. În cadrul acestei întâlniri, au fost abordate aşteptările COP28 cu privire la obiectivul de a preveni o creştere a temperaturii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, rolul pe care ar trebui să îl joace sectorul energetic în atingerea acestui obiectiv şi importanţa promovării unei tranziţii echitabile, potrivit https://spanish-presidency.consilium.europa.eu/.

La 12 iulie 2023, ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) au convenit asupra poziţiei Consiliului privind proiectul de buget al UE pentru 2024. Potrivit poziţiei Consiliului, bugetul aferent exerciţiului următor se ridică în total la 187.008 milioane euro sub formă de angajamente şi la 141.167 de milioane euro sub formă de plăţi. Acesta este cel de al patrulea buget anual din cadrul bugetului pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Bugetul pentru 2024 este completat de acţiuni de sprijinire a redresării în urma pandemiei de COVID-19 în cadrul instrumentului Next Generation EU, planul UE de redresare în urma pandemiei. Consiliul şi-a propus să adopte în mod formal poziţia sa privind proiectul de buget general pentru 2024 prin intermediul unei proceduri scrise care se va încheia la 5 septembrie 2023. Aceasta va servi apoi preşedinţiei spaniole drept mandat pentru a negocia bugetul UE pentru 2024 cu Parlamentul European.

Parlamentul European
La 11 iulie 2023, un proiect de lege a fost aprobat în plenul Parlamentului European, potrivit căruia jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP), al căror scop este intimidarea şi sancţionarea lor. Cu 498 voturi pentru, 33 împotrivă şi 105 abţineri, eurodeputaţii şi-au adoptat poziţia de negociere cu privire la noile norme pentru a-i proteja pe cei care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi drepturile fundamentale, activităţile funcţionarilor publici sau acuzaţiile de corupţie, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Într-o rezoluţie adoptată la 12 iulie, cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 42 abţineri, Parlamentul a subliniat că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen. Deputaţii şi-au exprimat regretul faţă de decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru "fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare". Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

În ultimul an, Comisia specială privind pandemia de COVID-19 (COVI) a Parlamentului European a analizat impactul crizei, a evaluat eficacitatea măsurilor luate la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional şi a formulat recomandări specifice pentru a aborda lacunele şi deficienţele constatate. Parlamentul a dezbătut raportul în 11 iulie şi a adoptat textul în 12 iulie, cu 385 voturi pentru, 193 împotrivă şi 63 abţineri. Eurodeputaţii au prezentat o foaie de parcurs clară pentru acţiunile viitoare în patru domenii principale: sănătatea, democraţia şi drepturile fundamentale, impactul social şi economic şi răspunsul global la pandemie.

La 13 iulie 2023, Parlamentul European a adoptat planuri de creştere a producţiei UE de muniţie şi rachete pentru a aborda deficitul actual. Potrivit textului, convenit cu Consiliul săptămâna trecută, Actul privind sprijinirea producţiei de muniţii (ASAP) vizează accelerarea livrării de muniţie şi rachete către Ucraina şi sprijinirea statelor membre în reaprovizionarea arsenalelor lor. Prin introducerea unor măsuri specifice, inclusiv a unei finanţări în valoare de 500 de milioane euro, ASAP urmăreşte să sporească capacitatea de producţie a UE pentru a aborda deficitul actual de produse din domeniul apărării, în special muniţie de artilerie, rachete şi componente ale acestora. Legislaţia a fost adoptată cu 505 voturi pentru, 56 împotrivă şi 21 abţineri. Acesta trebuie acum să fie aprobată de Consiliu pentru a deveni lege.

Comisia Europeană
La 13 iulie 2023, Comisia a acordat peste 3,6 miliarde euro pentru 41 de proiecte la scară largă din domeniul tehnologiilor curate, care urmează să fie finanţate prin intermediul Fondului pentru inovare al UE. Punând accentul pe planul REPowerEU şi pe eliminarea treptată a importurilor europene de combustibili fosili din Rusia, aceste proiecte acoperă o gamă largă de industrii, cum ar fi industria cimentului, a oţelului, a biocarburanţilor avansaţi, a combustibililor de aviaţie derivaţi din surse regenerabile, a energiei eoliene şi solare şi a hidrogenului din surse regenerabile şi a derivaţilor acestuia. Finanţarea va contribui la ecologizarea unor sectoare importante ale economiei europene, în special a celor care sunt dificil de decarbonizat, potrivit https://ec.europa.eu/.

Proiectele selectate sunt situate în 15 state membre ale UE: Austria, Belgia, Croaţia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, Spania şi Suedia, precum şi în Norvegia. Toate proiectele sprijinite vor intra în funcţiune înainte de 2030 şi ar trebui să permită evitarea a 221 de milioane de tone de emisii de CO2 în primii 10 ani de funcţionare.

În cel mai recent sondaj Eurobarometru standard, realizat în iunie 2023 şi publicat în data de 10 iulie 2023, se arată, printre altele, că peste opt din fiecare zece cetăţeni ai UE consideră că UE ar trebui să realizeze investiţii masive în energia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară (85%). Mai mult, 80% consideră că statele membre ale UE ar trebui să achiziţioneze energie în comun din alte ţări, pentru a obţine un preţ mai bun.

88% dintre cetăţenii UE se declară în favoarea acordării de sprijin umanitar persoanelor afectate de război, iar 86% sunt în favoarea primirii în UE a persoanelor care fug din calea războiului. 75% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei şi 72% se declară în sprijinul sancţiunilor economice impuse guvernului rus, întreprinderilor şi persoanelor fizice din Rusia. În acest context, 77 % dintre europeni sunt în favoarea unei politici de apărare şi securitate comune.

Percepţiile în privinţa economiei s-au îmbunătăţit în mod semnificativ: 45% dintre respondenţi consideră în prezent că situaţia economiei europene este bună (+5 puncte procentuale faţă de ianuarie-februarie), depăşind uşor numărul celor care consideră că această situaţie este dificilă (44 %, -7 pp); 40 % descriu situaţia economică din propria ţară ca fiind bună (+ 5 pp) şi 58 % ca fiind dificilă (-8 pp).

În zona euro, susţinerea faţă de moneda unică rămâne foarte ridicată (78% faţă de 17 %), dar este uşor mai scăzută pentru UE în ansamblul său (71% faţă de 23%). 27% dintre europeni consideră că "creşterea preţurilor/a inflaţiei/a costului vieţii" este una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în momentul de faţă (-5 puncte procentuale din ianuarie-februarie). Situaţia internaţională se află pe locul al doilea, înregistrând 25% (-3 pp), urmată îndeaproape de imigraţie (24%, + 7 pp) şi de "mediu şi schimbările climatice" (22%, + 2 pp). Aprovizionarea cu energie (16%, -10 pp) a înregistrat o scădere bruscă, de la locul al treilea la locul al şaselea. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)