Rezervaţia Naturală Arpăşel este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Arpaşu de Jos şi Cârţişoara din judeţul Sibiu. A fost înfiinţată în anul 1961 şi are în prezent Avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii al Academiei Române (nr. 1922/10.07.2006), notează primariaarpasudejos.ro.

Localizată în centrul sectorului glaciar central al Masivului Făgăraş, rezervaţia acoperă o suprafaţă de 736 de hectare. Altitudinea maximă a terenului este de 2500 m. Este mărginită la est de muchia alpină Albota, în vest, de muchia Buteanu-Netedu, în nord, de limita superioară a pădurii, respectiv de vârfurile Buteanu, Capra şi Vârtopul în sud, arată sibiul.ro.

Face parte din aria protejată de interes natural cunoscută sub denumirea "Golul Alpin al Munţilor Făgăraş între Podragu - Suru", situată în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul judeţului Sibiu.

Rezervaţia Arpăşel cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior al versantului nordic al Munţilor Făgăraş.

Relieful rezervaţiei prezintă o căldare glaciară complexă. În sud, se remarcă un mic circ glaciar suspendat, numit Căldarea Găvanului. Un element de relief asemănător poate fi întâlnit în muchia Buteanu, denumit "Căldăruşa Coruga". Ambele prezintă morene frontale şi laterale.

Muchia Albotei, parte a Rezervaţiei Arpăşel, este una dintre cele mai spectaculoase creste din întregul lanţ făgărăşan, punctează sibiul.ro.

Rezervaţia este străbătută de pârâul Arpăşel, alimentat de trei fire de apă, printre care pârâul Fântânii. În aval, pârâul Arpăşel colectează pârâul lui Gavrillă, pârâul Coruga şi pârâul Calului.

Flora Rezervaţiei Arpăşel este structurată pe următoarele etaje de vegetaţie: făgete (550m-900 m); păduri în amestec (800m-1250 m); molidişuri (1200m-1650 m); tufişuri subalpine (1600 m-2200 m); păşuni şi gol alpin (2200 m-2507 m), arată primariaarpasudejos.ro.

Proporţia speciilor este de 85% molid, 8% fag, 4% brad şi 3% diverse alte esenţe, conform sibiul.ro. Subarboretul este constituit din specii precum aninul negru, alunul, pinul, ienupărul şi bujorul de munte.

Rezervaţia Arpăşel adăposteşte şi specii rare de flori, precum aiul de munte, flămânzica, zânişoara, vârtejul pământului, iarba neagră şi ochii şoricelului, notează transfagarasan.travel.

Fauna Rezervaţiei Arpăşel cuprinde aproximativ 100 de exemplare de capră neagră şi circa 40 de marmote. Au mai fost observate exemplare de jderi, râşi, cocoşi de munte, lupi, urşi şi mistreţi. Dintre speciile de păsări, cea mai prezentă este acvila de munte.

Cea mai indicată modalitate de a ajunge în rezervaţie este cu trenul Sibiu-Braşov, până la staţia Arpaşu de Jos. Cu automobilul se poate ajunge din E68 - şoseaua Sibiu-Braşov - comuna Arpaşu de Jos - apoi Transfăgărăşan, urmărind traseele montane marcate.

Comunele Arpaşu de Jos şi Cârţişoara prezintă şi alte atracţii turistice în afara Rezervaţiei Arpăşel.

Pe teritoriul satului Arpaşu de Jos au fost descoperite urmele unei aşezări dacice, fortificată cu val de pământ şi palisadă şi cu şanţ de apărare, datând din secolele 1 î. Hr.-2 d. Hr. Tot aici se află biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (1794) şi fosta mănăstire cisterciană (1202), reconstruită din piatră, notează Dan Ghinea în lucrarea "Enciclopedia Geografică a României" (ediţia a III-a, ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

La rândul său, comuna Cârţişoara cuprinde un muzeu etnografic şi bisericile ortodoxe cu hramurile "Sfântul Nicolae" (1806) şi "Buna Vestire" (1818). Cârţişoara este punct de acces spre lacul Bâlea. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: transfagarasan.travel