Cărturarul şi pedagogul Gheorghe Lazăr s-a născut la Avrig la 5 iunie 1779 (după alte surse, 9 ianuarie 1782). Gheorghe Eustratie, al şaselea copil al ţăranilor Maria şi Gheorghe Lăzăroaie, a învăţat la Şcoala Normală din Avrig. A studiat la Liceul piarist din Cluj (1799-1801) şi la cel din Sibiu (1801/1802), a făcut filosofia şi dreptul la Cluj (1802-1806).

Cu o bursă oferită de Consistoriul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu, din 1806 tânărul Gheorghe face studii de Teologie şi Filosofie la Universitatea din Viena (în particular, studii de Drept, Medicină, Matematică şi Inginerie). ("Dicţionarul Teologilor Români", pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, Bucureşti, 2002)

Cursurile audiate îi vor asigura o pregătire enciclopedică, în spirit iluminist. Intenţia de a se dedica unei cariere ecleziastice, prin încercare din 1809 de a urma şi Academia Teologică Ortodoxă din Carlowitz, îi este zădărnicită de mitropolitul sârb Ştefan Stratimirovici, a cărui adversitate faţă de liberalismul apusean a lui Lazăr, nu excludea intuirea exactă a vocaţiei acestuia mai curând pentru învăţământ şi cultură, face cunoscut "Dicţionarul general al literaturii române" (lucrare apărută sub egida Academiei Române, la Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

În 1810-1811, Gheorghe Lazăr era din nou la Viena, unde traduce anumite cărţi în limba română. Reîntors în Transilvania, la 15 martie 1811, şi-a început activitatea ca profesor la "şcoala de preoţie" de la Sibiu, la care a funcţionat - cu o întrerupere - din toamna anului 1811, până în toamna anului 1812.

A fost profesor particular în Braşov (1815-1816).

În 1816 ajunge la Bucureşti, unde se va împlini rolul său predestinat, de întemeiere şi dezvoltare a învăţământului naţional. În 1818 a deschis cursurile primei şcoli superioare româneşti în incinta mănăstirii Sf. Sava.

 Colegiul Naţional 'Gheorghe Lazăr'.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

Într-o "Înştiinţare. De toată cinstea vrednică tinerime" (1818), Lazăr expune un program de studii în patru trepte, cea superioară incluzând dreptul şi filosofia, iar teologia studiindu-se separat. Dând prioritate unor discipline ca limba română, matematica, istoria naţională, introdusă prima dată ca obiect de studiu, Lazăr desfăşoară un program de învăţământ complet şi realist, care răspunde cerinţelor societăţii, aici au fost formaţi primii ingineri hotarnici.

Frecvent este ajutat de Eufrosin Poteca, I. Erdeli, Petrache Poenaru şi, din 1819, de fostul său elev I. Heliade-Rădulescu. Sentimente sale patriotice îl apropie de mişcarea revoluţionară de la 1821 şi de Tudor Vladimirescu, pe care îl cunoscuse prin episcopul Ilarion al Argeşului.

Principala operă a lui Lazăr o constituie faptele sale culturale şi activitatea pedagogică de sorginte iluministă, cu mare rol în renaşterea naţională a epocii moderne. Prelungind tradiţiile Academiei Greceşti, şcoala lui Lazăr de la Sf. Sava va da roade în plan social-naţional, prin pregătire generaţiei paşoptiste.

Lazăr a fost unul dintre primii adepţi, la noi, ai filosofiei lui Immanuel Kant, după care a redactat cursuri de filosofie, logică şi metafizică, pierdute însă.

Printre lucrările teologice şi moral-educative traduse din germană în perioada vieneză, astăzi pierdute, s-au aflat: "Învăţătura ortodoxă" a arhiepiscopul Platon Levşin din Tver, lucrarea lui J. H. Campe "Învăţături morale ale lui Gottlieb Ehrenweich pentru băieţi", precum şi povestiri populare şi romantice. Lazăr a mai compilat la Viena şi Sibiu în 1815, o serie de manuale didactice - "Compendiu de geografia Transilvaniei" şi "Gramatica româno-germană". La Bucureşti pregătise în 1822 cursuri de matematică, după Chr. Wolff şi după manuale germane, interesante pentru fixarea unei terminologii de specialitate incipiente.

Statuia lui Gheorghe Lazăr (marmură, 1886) - realizată de scuptorul Ion Georgescu, amplasată in Piaţa Universităţii.

Foto: (c)  SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO 

Personalitate complexă, Lazăr şi-a împlinit vocaţia de ctitor al învăţământului românesc, manifestându-se totodată ca autor de manuale didactice, inginer, orator şi scriitor. Din perspectiva acţiunilor sale, el se înscrie printre întemeietorii culturii române moderne. A murit la 17 septembrie 1823.

Foto: (c)  PAULA TIPLEA/Arhiva istorică AGERPRES 

În fiecare an, la 5 iunie, data naşterii lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului românesc modern, este sărbătorită Ziua Învăţătorului. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 289/2007. (surse: "Dicţionarul Teologilor Români", pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, Bucureşti, 2002; "Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)