13 mai - Noaptea muzeelor 2023, ediţia a XIX-a

La 13 mai 2023, are loc, la nivel naţional, cea de-a XIX-a ediţie a Nopţii Muzeelor. Evenimentul este organizat de către Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, membru al celei mai mari reţele pan-europene a muzeelor - Network of European Museum Organisations (NEMO), potrivit https://noapteamuzeelor.org/.
Cu acest prilej sunt organizate expoziţii, prezentări, proiecţii, animaţii stradale şi interioare, experimente şi reprezentaţii artistice şi diverse intervenţii culturale în spaţii muzeale, în observatoare astronomice, în spaţii de catedrale, biserici şi sinagogi, în teatre, în atenee, în mausolee, în primării, în castele, palate şi cetăţi, turnuri şi bastioane, în biblioteci, în studiouri de creaţie, în centre culturale, în şcoli şi universităţi, în decupaje urbane creative, în spaţii de ştiinţă şi experimentare, în spaţii ale memoriei istorice, în pavilioane şi în galerii de artă, în case de licitaţii şi târguri de artă, în case pentru îngrijirea bătrânilor, în mori de hârtie.
Ediţia din acest an este pentru prima dată organizată împreună cu muzeele din Republica Moldova.
Se alătură evenimentului, ca în fiecare an, Romanian Design Week precum şi alte festivaluri specifice industriilor culturale şi creative.
Muzeul Fotbalului, Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Miez Festival, Casa cu bunici "Niciodată Singuri", Casa de licitaţii "Historic" participă pentru prima dată la Noaptea Muzeelor.
Sursa foto: Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București/facebook.com
Va fi adusă, în premieră, o expoziţie a unui muzeu fenomen la nivel mondial - War Childhood Museum. Expoziţia va putea fi vizitată gratuit la Noua Galerie a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în perioada 12 mai - 12 iunie 2023.
Evenimentul cultural european Noaptea Muzeelor este corespondentul nocturn al Zilei internaţionale a muzeelor, sărbătorită în fiecare an la 18 mai. Iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, în 1999, evenimentul s-a extins în toată Europa, începând din 2005. La prima ediţie au participat 1.200 de muzee europene, între care 700 din Franţa. Evenimentul este patronat, în prezent, de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), potrivit https://noapteamuzeelor.org/.
***
Prima ediţie a evenimentului cultural, în ţara noastră, a avut loc la 14 mai 2005 şi a fost marcat, în Bucureşti, de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional "George Enescu", Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi de câteva instituţii din ţară, precum Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.
Peste 5.000 de vizitatori au dorit să vadă, în 2006, în cadrul celei de-a doua ediţii a evenimentului cultural, expoziţia "Întâlnire cu Rembrandt - 400 de ani de la naşterea artistului. Pictură, desen, gravură din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi Bibliotecii Academiei Române", organizată de Muzeul Naţional de Artă al României. Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Muzeul Ţăranului Român şi-au întâmpinat vizitatorii, de asemenea, cu manifestări culturale inedite. Aproximativ 6.000 de vizitatori au vizitat Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Colecţiilor de Artă, cu ocazia celei de-a treia ediţii a Nopţii Muzeelor 2007. Una dintre atracţiile evenimentului a fost spectacolul de dans contemporan "Corpuri în oglindă". În 2008, 12 instituţii din Capitală s-au unit într-un proiect comun, prin care au fost puse la dispoziţia publicului autobuze speciale care au făcut legătura între aceste instituţii, de la ora 21.00 până la ora 3.00. Şi alte muzee din ţară, precum Muzeul "Casa Mureşenilor" şi Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Judeţean din Alexandria, Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, Muzeele de Artă Populară şi de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Muzeul de Istorie din Târgovişte, Muzeul Naţional Brukenthal - Sibiu, Muzeul Judeţean Mureş şi Muzeul de Istorie din Sighişoara, şi-au deschis porţile pentru acest eveniment.
Noaptea Muzeelor din 2009, la care au participat 11 instituţii bucureştene, a înregistrat cifre record de peste 100.000 de vizitatori, Muzeul Naţional de Istorie a României fiind cel preferat, cu 24.000 de vizitatori, urmat de Muzeul Naţional de Geologie - 20.000 de vizitatori, şi de Muzeul Naţional de Artă al României - 15.000 de vizitatori. În 2010, s-au alăturat evenimentului Arhivele Naţionale ale României, Fundaţia Löwendal şi Centrul Cultural Art Society. Muzeul Enescu a raportat cei mai mulţi vizitatori - 15.000, urmat de Muzeul Naţional de Istorie a României (13.500) şi de Muzeul de Geologie (12.150).
La ediţia din 2011, au participat peste 70 de muzee din întreaga ţară. În premieră, în Bucureşti, au intrat în circuit Muzeul Bellu, care face parte din Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa, inclus pe harta culturală a Europei, Muzeul Naţional Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida" şi Biblioteca Centrală Universitară "Carol I". În 2012, s-au alăturat Nopţii Muzeelor: Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti, Şcoala Centrală, Biblioteca Naţională a României (expoziţia World Press Photo România) şi Muzeul Naţional al Pompierilor. În ciuda vremii nefavorabile, în Bucureşti, s-au înregistrat peste 150.000 de vizitatori, cu peste 21.000 la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".
Peste 180 de instituţii culturale din România au sărbătorit ediţia a IX-a a Nopţii Muzeelor. Au participat, pentru prima oară, din Bucureşti, Muzeul Căilor Ferate, Muzeul "Theodor Aman", dar şi organizaţiile culturale Ferma Animalelor (Pantelimon), Galeria Galateca, Romanian Design Week Preview - Palatul Ştirbei. Numărul vizitatorilor, în Bucureşti, a fost de 171.824 de persoane. În 2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA a înregistrat un număr total de 10.792 de vizitatori, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti a atras 17.308 vizitatori, iar în Iaşi, au fost deschise o serie de muzee literare, între care Muzeul "Vasile Pogor", Muzeul "Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul", Muzeul "Otilia Cazimir", Muzeul "G. Topîrceanu", Colecţia "Istoria teatrului românesc", Muzeul "Vasile Alecsandri" din Mirceşti, care au atras aproape 15.000 de vizitatori.
Aproximativ 30 de muzee, printre care, în premieră, Muzeul Băncii Naţionale a României, şi 20 de organizaţii culturale au fost deschise, în 2015, la Bucureşti, cu prilejul Nopţii Muzeelor. Municipiul Galaţi a înregistrat un record de vizitatori, aproximativ 24.000, cel mai vizitat muzeu fiind cel de Istorie, cu 8.246 de persoane care i-au trecut pragul. Potrivit Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, numărul mare de vizitatori a plasat oraşul Galaţi pe locul al cincilea în topul naţional, după Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj-Napoca.
La Noaptea Muzeelor 2016, au participat, la nivel naţional, peste 170 de entităţi culturale (muzee şi spaţii culturale alternative) şi a adus circuite muzeale organizate în mai multe oraşe (Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Baia Mare), a integrat o multitudine de spaţii culturale alternative (galerii de artă, biblioteci, spaţii non-formale şi creative) şi a generat o serie de evenimente conexe, derulate la nivel naţional în majoritatea oraşelor din ţară: concerte, proiecţii, mapping, performing, ateliere experimentale, tururi de biciclete, quiz-uri & quest-uri. 212 complexe muzeale şi organizaţii culturale din întreaga ţară - un număr record - şi-au deschis porţile în seara zilei de 20 mai 2017. În Bucureşti, dar şi în ţară, publicul a fost atras de un număr record de evenimente culturale, de la vizite ghidate, expoziţii temporare, lansări de carte sau mese rotunde, la spectacole de teatru sau concerte.
Peste 180 de instituţii culturale şi organizaţii partenere din ţară şi din Bucureşti au participat la Noaptea Muzeelor 2018, ediţia a XIV-a, şi au atras zeci de mii de vizitatori. Noutatea acestei ediţii a fost difuzarea pe posturile naţionale ale TVR, începând cu data de 7 mai, a unei serii de 10 scurtmetraje documentare, cu durata de 5 minute, prin care au fost prezentate publicului aspecte neştiute şi nevăzute din culisele a 10 muzee din Bucureşti, membre ale RNMR. Campania "Poveşti neştiute ale muzeelor" a urmărit consolidarea valorii sociale şi educative a colecţiilor muzeale în conştiinţa publicului.
Noaptea Muzeelor 2019, ajunsă la cea de-a XV-a ediţie, a reunit 50 de muzee şi spaţii expoziţionale neconvenţionale din Bucureşti şi peste 150 în restul ţării. Au fost organizate expoziţii, proiecţii, piese de teatru şi concerte, care au atras peste 1 milion de vizitatori. Ediţia a stat, însă, sub semnul unei serii de proteste-manifest, care au avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă în legătură cu lipsa de finanţare din segmentul cultural. În Capitală au fost şi spaţii nou intrate în circuit, printre care s-au numărat Muzeul de Artă Recentă (MaRe), Muzeul Recordurilor Româneşti, Muzeul Tablourilor în Mişcare, oferit de Qreator, dar şi cel mai mic muzeu mobil, organizat de Corul Naţional de Cameră "Madrigal - Marin Constantin".
În 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, evenimentul Noaptea Muzeelor a avut loc, la nivel european, în 14 noiembrie. La noi în ţară, pentru cea de-a XVI-a ediţie a Nopţii Muzeelor, o serie de organizaţii şi instituţii culturale au pregătit câteva proiecte culturale ce au putut fi accesate de pe platformele social-media şi de pe website-urile acestora. Au fost şi evenimente organizate în spaţiul fizic, cu respectarea măsurilor adoptate de autorităţi.
Cea de-a XVII-a ediţie a Nopţii Muzeelor a avut loc, în ţara noastră, la 12 iunie 2021. În contextul crizei sanitare, evenimentul a avut date diferite de organizare ţinându-se cont de evoluţia diferită a situaţiei în fiecare ţară în parte şi de măsurile propuse pentru sectorul cultural. Din acest motiv, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a propus o dată diferită - 12 iunie, faţă de cea stabilită la nivel european - 3 iulie, potrivit www.noapteamuzeelor.org. Au fost organizate, fizic, expoziţii, intervenţii şi experimente artistice, proiecţii, spectacole, ateliere, concerte sau tururi interactive, dar şi o serie de activităţi în mediul online. Manifestarea a fost prezentă în 185 de spaţii culturale din 37 de judeţe ale ţării.
În 2022, cea de a XVIII-a ediţie a Nopţii Muzeelor a avut loc, în România, la 14 mai, şi a animat nu mai puţin de 260 de spaţii şi medii muzeale şi culturale din toată ţara, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES de către organizatori. Evenimentul a fost prezent în 260 de muzee şi spaţii culturale, din peste 90 de localităţi (oraşe, comune, sate), care au acoperit geografic 39 de judeţe. În Bucureşti, Noaptea Muzeelor a înregistrat un record absolut de 64 de obiective culturale. În urma centralizării datelor furnizate de reprezentanţii a 123 din cele 260 de obiective branşate la circuitul naţional, cifra de prezenţă a fost de 325.133 de vizitatori la nivelul întregii ţări, dintre care 83.409 de vizitatori numai în Bucureşti, potrivit datelor colectate de la 35 din cele 64 spaţii activate de Noaptea Muzeelor. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: Noaptea muzeelor/facebook.com
Citiţi şi:
Noaptea Muzeelor/Sediul Primăriei Capitalei - deschis pentru vizitare
TPBI: Linia 361 va funcţiona până la ora 3:00 în noaptea de sâmbătă spre duminică
Bihor: Noaptea Muzeelor în obiectivele turistice orădene, cu personaje celebre din piese de teatru
Maramureş: 'Noaptea muzeelor' - evenimente speciale pregătite pentru public şi turişti
TNB participă la 'Noaptea Muzeelor' cu expoziţia 'Regina Maria la Teatru'
DESTINAŢII DE WEEKEND - sfârşit de săptămână în Bucureşti şi în ţară
Noaptea Muzeelor/ MNIR deschis sâmbătă între orele 20,00 - 1,00
Timiş: Muzeul Naţional de Artă invită publicul sâmbătă să îi admire gratuit expoziţiile
Record la Noaptea Muzeelor: 311 evenimente în România şi Republica Moldova
Noaptea Muzeelor: Muzeul Naţional Cotroceni va putea fi vizitat gratuit fără programare prealabilă
Sibiu: Turnul Sfatului şi turnurile de pe strada Cetăţii, deschise în Noaptea Muzeelor
Prahova: Castelul Peleş şi mai multe muzee pot fi vizitate gratuit sâmbătă
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 iunie
Este a 175-a zi a anului 2025. Au mai rămas 190 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 03 h 51 m și apune la 20 h 41 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (fișă biografică)
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât, la 23 iunie 2025, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată cu nouă voturi 'pentru' și unul 'împotrivă'. Va prelua funcția după jumătatea lunii s
Conferința 'Equality, Europe!', organizată în timpul președinției poloneze a Consiliului UE (23 iunie)
Conferința 'Equality, Europe!'/ 'Egalitate, Europa!', organizată în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, are loc pe 23 iunie, la Universitate de Tehnologii din Poznan, potrivit https://polish-presidency.consilium.europa.eu/. Egalitatea este o valoare fu
23 iunie - Ziua internațională a văduvelor (ONU)
Ziua internațională a văduvelor este marcată la 23 iunie, în fiecare an, pentru a evidenția nedreptățile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele pe care le întâmpină acestea, dar și copiii lor în multe țări. Această zi a fost lansată, în anul 2005,
23 iunie - Ziua Națiunilor Unite pentru Serviciul Public (ONU)
La 23 iunie 2025 este marcată Ziua Națiunilor Unite pentru serviciul public. Această zi internațională a fost instituită prin adoptarea Rezoluției 57/277 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, la data de 20 decembrie 2002, în virtutea recunoașterii valorii și virtuții serviciului administrației publice față de comunitate, a contribuției serviciilor de a
CITATUL ZILEI
'Cine face totdeauna ce vrea face rar ce trebuie'. ('Proverbele lumii despre calități și defecte', Editura Albatros, 1978) AGERPRES (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril)
23 iunie - Ziua funcționarului public
Ziua funcționarului public, instituită prin Legea 145/2016, este marcată anual, în data de 23 iunie. Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 23 iunie drept Ziua Națiunilor Unite pentru administrație publică, la 20 decembrie 2002, în urma adoptării rezoluției 57/277, potrivit https://www.un.org/. Scopul instituirii acestei zile a fost acela
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Agripina; Sf. Sfințit Mc. Aristocle preotul Greco-catolice Sf. m. Agripina Romano-catolice Sf. Iosif Cafasso, pr. Sfânta Muceniță Agripina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 23 iunie. Sfânta Agripina s-a născut și a crescut la Roma. A trăit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 iunie
Este a 174-a zi a anului 2025. Au mai rămas 191 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 03 h 06 m și apune la 19 h 25 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Mihai Jurca, propus șeful Cancelariei prim-ministrului (fișă biografică)
Premierul desemnat Ilie Bolojan a anunțat, la 22 iunie 2025, că Mihai Jurca - City manager al Municipiului Oradea - va fi propus șeful Cancelariei prim-ministrului. *** Mihai Jurca s-a născut la 2 august 1984. Este licențiat în Relații Internaționale și Studii Europene la SNSPA (2007), iar în 2009 a ob
Diana Buzoianu, propusă ministru al Mediului (fișă biografică)
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan. Diana Buzoianu (USR) este propusă ministru al Mediului. Diana-Anda Buzoianu s-a născut la 16 mai 1994, potrivit https://www.cdep.ro/.
Bogdan Ivan, propus ministru al Energiei (fișă biografică)
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan. Bogdan Ivan (PSD) este propus ministru al Energiei. Bogdan-Gruia Ivan s-a născut la 24 martie 1991, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților,
Petre-Florin Manole, propus ministru al Muncii (fișă biografică)
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan. Petre-Florin Manole este propus ministru al Muncii. Petre-Florin Manole s-a născut la 6 octombrie 1983. A urmat Colegiul Național 'Mihai Viteazul' din Slobozia (1998-2002), a
Dragoș Pîslaru, propus ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene (fișă biografică)
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan. Dragoș Pîslaru este propus de PNL ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene. *** Dragoș Nicolae Pîslaru s-a născut la 23 martie 1976, în București, potrivit
Oana Țoiu, propusă ministru al Afacerilor Externe (fișă biografică)
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan. Oana Țoiu (USR) este propusă ministru al Afacerilor Externe. *** Oana-Silvia Țoiu s-a născut la 9 iulie 1985, la Călărași, județul Călărași. A absolvit Colegiul Național Const