Organizaţia Statelor Americane (OSA), organizaţie internaţională guvernamentală, a fost înfiinţată la 30 aprilie 1948, cu ocazia celei de-a IX-a Conferinţe panamaericane de la Bogotá, Columbia, şi este cea mai veche organizaţie regională din lume, după cum indică site-ul OSA, https://www.oas.org/.

OSA are în prezent 35 de state membre, şi, în plus, a acordat statutul de observator permanent unui număr de 70 de state, precum şi Uniunii Europene. Sediul OSA se află la Washington DC.

Organizaţia a fost constituită în scopul de a realiza între statele sale membre - aşa cum prevede Articolul 1 al Cartei OSA - o ordine a păcii şi a dreptăţii, de a promova solidaritatea şi de a întări colaborarea dintre ele, precum şi pentru a apăra suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa acestora.

Originile acestei organizaţii merg până la prima Conferinţă Internaţională a Statelor Americane, care a avut loc la Washington DC, în perioada octombrie 1889-aprilie 1890, şi care a aprobat înfiinţarea Uniunii Internaţionale a Republicilor Americane, tot atunci fiind stabilite o serie de prevederi şi instituţii cunoscute sub numele de sistemul interamerican, cel mai vechi sistem instituţional internaţional, potrivit site-ului menţionat mai sus.

Un număr de 21 de state (Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Statele Unite ale Americii, Uruguay şi Venezuela) s-au reunit la Bogotá, Columbia, în 1948, şi au semnat Carta OSA, care a intrat în vigoare în decembrie 1951. Apoi, de-a lungul anilor, alte 14 state membre s-au adăugat organizaţiei: Barbados, Trinidad şi Tobago (1967); Jamaica (1969); Grenada (1975); Surinam (1977); Dominica, Saint Lucia (1979); Antigua şi Barbuda, Saint Vincent şi Grenadine (1981); Bahamas (1982); St. Kitts şi Nevis (1984); Canada (1990); Belize şi Guyana (1991).

În Articolul 2 din Carta OSA se arată că, în scopul punerii în practică a principiilor pe baza cărora a fost înfiinţată şi al îndeplinirii obligaţiilor regionale conform Cartei Naţiunilor Unite, OSA proclamă următoarele scopuri esenţiale: consolidarea păcii şi a securităţii pe continent; promovarea şi consolidarea democraţiei reprezentative, cu respectarea principiului neintervenţiei; asigurarea soluţionării paşnice a diferendelor care ar putea să apară între statele membre; asigurarea unei acţiuni comune din partea statelor în caz de agresiune; găsirea de soluţii la problemele de ordin politic, juridic şi economic care pot apărea între ele; promovarea, printr-o acţiune de cooperare, a dezvoltării lor economice, sociale şi culturale; eradicarea sărăciei extreme, care constituie un obstacol în calea dezvoltării democratice depline a popoarelor din regiune; realizarea unei limitări eficiente a armelor convenţionale, fapt care să facă posibilă alocarea celui mai mare volum de resurse în scopul dezvoltării economice şi sociale a statelor membre.

Conform Articolului 3 al Cartei OSA, statele americane reafirmă următoarele principii: dreptul internaţional este norma călăuzitoare a statelor în relaţiile lor reciproce; ordinea internaţională este bazată în principal pe respectarea personalităţii, suveranităţii şi independenţei statelor şi pe îndeplinirea întocmai a obligaţiilor care rezultă din tratate sau alte norme ale dreptului internaţional; solidaritatea statelor americane şi înaltele scopuri urmărite prin aceasta reclamă organizarea lor politică pe baza exercitării efective a democraţiei reprezentative; statele americane condamnă războiul de agresiune; agresiunea faţă de un stat american constituie o agresiune faţă de toate celelalte state americane; diferendele cu caracter internaţional care se ivesc între două sau mai multe state americane trebuie rezolvate prin mijloace paşnice; justiţia socială şi securitatea socială sunt bazele păcii durabile; cooperarea economică este esenţială pentru bunăstarea şi prosperitatea comună a popoarelor continentului; statele americane proclamă drepturile fundamentale individuale, fără deosebire de rasă, naţionalitate, religie sau gen ş.a.

Carta OSA, semnată în 1948, a intrat în vigoare în decembrie 1951 şi a fost modificată ulterior prin: Protocolul de la Buenos Aires (semnat în 1967 şi intrat în vigoare în februarie 1970), Protocolul de la Cartagena de Indias (semnat în 1985 şi intrat în vigoare în noiembrie 1988), Protocolul de la Managua (semnat în 1993 şi intrat în vigoare în ianuarie 1996) şi Protocolul de la Washington (semnat în 1992 şi intrat în vigoare în septembrie 1997).

După prima Conferinţă Internaţională a Statelor Americane, de la Washington DC (octombrie 1889 - aprilie 1890), care a avut scopul de a discuta şi elabora recomandări pentru adoptarea de către guvernele statelor participante a unui plan de arbitraj pentru soluţionarea dezacordurilor şi disputelor care pot apărea între ele, au avut loc numeroase conferinţe şi întâlniri, la diferite intervale de timp, şi au fost adoptate numeroase acorduri. La Conferinţa interamericană din 1947 de la Rio de Janeiro, Brazilia, a fost semnat Tratatul de asistenţă reciprocă (''Tratatul de la Rio''), referitor la apărarea colectivă în cazul unei agresiuni militare din afara regiunii. Un capitol nou, referitor la norme economice şi la solidaritatea economică între statele membre, a fost introdus în Carta OSA după reforma acesteia din 1967. Sesiunile Adunării Generale a OSA au loc începând din 1970, când Protocolul de modificare a Cartei OSA adoptat în Buenos Aires a intrat în vigoare. Deşi acest lucru nu este prevăzut în Cartă, începând din 1994 au avut loc importante summit-uri ale şefilor de stat şi de guvern din statele membre, care au emis decizii şi recomandări, în general sub formă de Declaraţii sau Planuri de Acţiune, referitoare la obiective care trebuie îndeplinite de către organizaţiile sistemului interamerican şi de către OSA.

Adunarea Generală este organul suprem al OSA, care stabileşte politica generală a organizaţiei şi coordonează activitatea acesteia. Adunarea Generală este alcătuită din delegaţii ale tuturor statelor membre şi se întruneşte în sesiuni anuale şi sesiuni speciale. Pe lângă Adunarea Generală, structura organizatorică a OSA mai cuprinde: Consfătuirea consultativă a miniştrilor Afacerilor Externe, care analizează problemele cu caracter urgent şi de interes comun, funcţionând ca organ de consultare în astfel de probleme; Consiliile OSA - Consiliul Permanent şi Consiliul Interamerican pentru Dezvoltare Integrală; Secretariatul general; Consiliul interamerican economic şi social; Consiliul interamerican pentru educaţie, ştiinţă şi cultură; Comitetul juridic interamerican; Comisia interamericană pentru drepturile omului ş.a.

Acestora li se adaugă organizaţii şi comisii specializate, având funcţii specifice care privesc aspecte tehnice de interes comun pentru statele membre. Au fost create de-a lungul timpului, şi sub diverse denumiri, Organizaţia Pan-Americană a Sănătăţii (fondată în 1902), care mai târziu a devenit şi biroul regional al viitoarei Organizaţii Mondiale a Sănătăţii; Institutul Interamerican pentru Copii (1927); Comisia Interamericană a Femeilor (1928); Institutul Pan-American de Geografie şi Istorie (1928); Institutul Interamerican pentru Cooperare în Agricultură (1942); după 1948 au mai fost create Banca Interamericană de Dezvoltare; Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului; Curtea Interamericană pentru Drepturilor Omului ş.a.

În prezent, funcţia de Secretar General al Organizaţiei Statelor Americane este deţinută de fostul ministru de externe uruguayan Luis Almagro. El a preluat această funcţie la 26 mai 2015 şi a fost reales în martie 2020 pentru încă un mandat de cinci ani. AGERPRES (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Organization of American States (OAS)/Facebook