logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: Summitul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008)

Imagine din galeria Agerpres

La 2-4 aprilie 2008, s-a desfăşurat la Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de politică externă organizate în România, Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Reuniunea la nivel înalt a fost totodată una dintre cele mai importante din istoria Alianţei Nord-Atlantice prin prisma măsurilor adoptate şi a discuţiilor purtate în Consiliul Nord-Atlantic, principalul for decizional al organizaţiei. Acest summit al NATO a fost primul la care preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a luat parte la discuţiile din sesiunea Consiliului NATO-Rusia, de la momentul creării acestui format de cooperare între Alianţă şi Rusia în anul 2002.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; întâlnirea preşedintelui României, Traian Băsescu cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO  


Discuţiile din Consiliul Nord-Atlantic au fost sintetizate sub forma unor documente publice care cuprindeau hotărârile adoptate pe subiectele de interes pentru Alianţă: Declaraţia de la Bucureşti; Declaraţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) şi Declaraţia preşedintelui Consiliului NATO-Rusia.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; conferinţă de presă susţinută de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.

Foto: (c)  ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO 


Agenda reuniunii a acordat o atenţie punctuală situaţiei din Afganistan şi evaluării misiunii din această ţară aflată sub comanda NATO, la discuţii fiind prezenţi şi responsabili ai statelor contributoare, dar şi înalţi oficiali precum secretarul general al ONU, preşedintele Comisiei Europene, directorul Băncii Mondiale şi alţi reprezentanţi din statele de contact, respectiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Iordania, potrivit mae.ro.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; reuniunea Consiliului NATO - Rusia.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 


Procesul de extindere al Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat tema cea mai sensibilă a summitului NATO de la Bucureşti. Croaţia şi Albania au primit invitaţia de aderare la organizaţie. Cele mai grele negocieri purtate în Consiliul Nord-Atlantic au fost reprezentate de adresarea invitaţiei de aderare pentru Georgia şi Ucraina la NATO. În această chestiune aliaţii nu au obţinut consensul necesar adoptării deciziei. Liderii statelor din Consiliul Nord-Atlantic au hotărât că această chestiune să fie discutată în formatul reuniunii ministeriale la nivelul şefilor diplomaţiilor din Alianţă. Delegaţia Greciei s-a opus adresării invitaţiei de aderare pentru guvernul de la Skopje, fiind necesară mai întâi rezolvarea diferendului dintre Grecia şi Macedonia privind acceptarea la nivel public a numelui oficial al statului macedonean. Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru au trecut în relaţia cu NATO la nivelul unui Dialog Intensificat cu privire la întreaga paletă de teme politice, militare şi de securitate.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; reuniunea Consiliului NATO - Rusia. În imagine: Angela Merkel, cancelarul Germaniei şi George W. Bush, preşedintele SUA.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC) a consemnat faptul că şefii de stat şi de guvern au hotărât intensificarea colaborării ca 27 de parteneri egali, pentru a combate ameninţările comune la adresa securităţii, potrivit textului Declaraţiei adoptată la finalul întâlnirii. Totodată, au reafirmat angajamentul faţă de obiectivele şi principiile stabilite în Actul Fondator şi în Declaraţia de la Roma, reamintind că formatul NRC a fost realizat ca un element strategic de consolidare a securităţii euro-atlantice, în acord cu principiul conform căruia securitatea tuturor statelor din comunitatea euro-atlantică este indivizibilă. Cu referire la dosarul Kosovo, membrii Consiliului NATO-Rusia au menţionat necesitatea unui viitor stabil, democratic, multietnic, paşnic şi sigur în Balcanii de Vest. Statele membre NATO şi Rusia au lansat un apel pentru stoparea actelor de violenţă în Balcanii de Vest şi pentru evitarea oricăror acţiuni care ar putea submina supremaţia şi statul de drept în regiune, subliniind faptul că securitatea din Kosovo este o prioritate pe agenda Consiliului NATO-Rusia. S-a discutat, în context, şi asupra necesităţii continuării dialogului în privinţa apărării balistice. Statele (27) din Consiliul NATO-Rusia au fost de acord că succesul eforturilor internaţionale pentru sprijinirea guvernului de la Kabul în promovarea păcii şi stabilităţii în interiorul şi în jurul Afganistanului are o importanţă capitală, iar pentru atingerea acestui obiectiv a fost definit un mecanism care va facilita tranzitarea teritoriului rus de către transporturi nemilitare pentru ISAF, în conformitate cu Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU. În textul declaraţiei se reiterează faptul că lupta împotriva terorismului rămâne un domeniu cheie al cooperării NRC, care va continua implementarea Planului de acţiune privind terorismul, în mod special eforturile de a preveni accesul teroriştilor la arme de distrugere în masă.

 

 

Premierul Portugaliei, Jose Socrates (S), preşedintele României Traian Băsescu (2-stg), preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin (3-stg), preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovic (2 dr) şi premierul Sloveniei,Janez Jansa (D) la reuniunea Consiliului NATO - Rusia de la Bucureşti.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /AGERPRES FOTO


Consiliul Nord-Atlantic a evidenţiat necesitatea întăririi sprijinului militar acordat de Alianţă guvernului de la Kabul pentru stabilizarea la nivelul teritoriului naţional afgan, fiind adoptat un plan strategic în acest sens.

Importanţa strategică a Mării Negre şi a întregii regiuni pentru securitatea euro-atlantică a fost recunoscută, cu acest prilej, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, de şefii de stat şi de guvern ai Alianţei.

Liderii Alianţei Nord-Atlantice au subliniat că securitatea statelor membre trebuie să fie indivizibilă şi au recunoscut contribuţia "substanţială" pe care o poate avea în acest sens scutul antirachetă al SUA pentru zona Europei Centrale. Secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, a subliniat, în conferinţă de presă, că liderii NATO au stabilit să dezvolte "opţiuni pentru o arhitectură de apărare" care să acopere şi statele care nu s-ar afla în raza de protecţie a proiectului antirachetă al SUA. Statele membre au cerut Consiliului Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite", potrivit www.nato.int.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; În imagine: Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse şi Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO.

Foto: (c) NICOLETA COLIBASEANU/AGERPRES FOTO 


A fost recunoscut, şi cu prilejul acestui summit, faptul că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei, iar apărarea antirachete face parte din reacţia globală pentru a contracara această ameninţare, conform declaraţiei finale a reuniunii. "Recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare antirachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea antirachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării antirachetă a NATO", se arată în textul declaraţiei. În ce priveşte acest dosar al apărării antirachetă în relaţia cu Rusia, statele membre ale NATO menţionează, cu acest prilej, continuarea eforturilor pentru consolidarea cooperării cu Rusia pe baza transparenţei şi încrederii reciproce.

 

Totodată, liderii NATO au reafirmat susţinerea pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor afectate de conflicte îngheţate, fiind menţionate în acest sens Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova. Consiliul Nord-Atlantic a menţionat iarăşi sprijinirea găsirii unor soluţii pe principii de integritate teritorială, independenţă şi suveranitate.

Reuniunea la nivel înalt a NATO de la Bucureşti rămâne, în istoria organizaţiei, una dintre cele mai importante ţinând cont de deciziile adoptate în Consiliul Nord-Atlantic în mod special în ceea ce priveşte procesul de extindere al Alianţei, dar şi punând în lumină dosarele importante dedicate apărării antirachetă în Europa, importanţei regiunii extinse a Mării Negre, relaţiei cu Federaţia Rusă. Croaţia şi Albania au devenit state membre cu drepturi depline ale organizaţiei la 1 aprilie 2009, Muntenegru s-a alăturat la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord, rezolvând disputa cu Grecia asupra numelui oficial, a devenit parte a Alianţei la 27 martie 2020. Alianţa Nord-Atlantică numără în prezent 30 de state membre. Cu prilejul summitului NATO de la Madrid, la 29 iunie 2022, a fost adoptat cel mai nou Concept Strategic al organizaţiei, care ghidează la nivel programatic politicile Alianţei până la adoptarea unui nou document dedicat, conform www.nato.int. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Fotografie de familie cu liderii celor 26 de state membre ale NATO, reuniţi in Consiliul Nord-Atlantic, la Bucureşti, 2008.

Afisari: 85

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 30-05-2025 13:20

Retrospectiva evenimentelor interne 26-30 mai 2025

Depunerea jurământului și preluarea mandatului de către președintele nou ales, Nicușor Dan, discuția telefonică a președintelui Nicușor Dan cu omologul său american, Donald Trump, consultările informale președinte-partide pe tema situației economice a țării, discuțiile de la Palatul Cotroceni ale lui Nicușor Dan cu reprezentanții mediului asociativ de afaceri, în

Documentare 30-05-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

Spectacolul 'Iona' de Marin Sorescu, cu traducere literară din limba română în limba japoneză semnată de Mayo Nishiike și Florin Grancea, în regia lui Silviu Purcărete, va fi prezentat pe 30 și 31 mai, la Sala Majestic a Teatrului Odeon. Spectacolul, cu actorul japonez Kuranosuke Sasaki în rolul principal, este

Documentare 30-05-2025 10:00

30 mai - Ziua mondială a sclerozei multiple

La 30 mai 2025 este marcată Ziua mondială a sclerozei multiple, instituită în anul 2009 de Federația Internațională a Sclerozei Multiple (MSIF), care este formată din 47 de organizații din întreaga lume și având relații de colaborare cu numeroase alte structuri similare, conform www.msif.org.

Documentare 30-05-2025 09:00

30 mai - Ziua internațională a cartofului (ONU)

În decembrie 2023, Adunarea Generală a decis să stabilească marcarea la 30 mai a Zilei Internaționale a Cartofului pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la multiplele valori nutriționale, economice, de mediu și culturale ale cartofului și la contribuția acestei legume ca resursă alimentară neprețuită și generator de venituri pentru familiile și producător

Documentare 30-05-2025 08:00

30 mai - Ziua limbii și teatrului idiș

La 30 mai 2025 este sărbătorită Ziua limbii și teatrului idiș, fiind marcată, începând din 2018, potrivit prevederilor Legii nr. 253/2017, conform https://legislatie.just.ro/. La 24 octombrie 2017, Senatul a adoptat legea în calitate de primă Cameră sesizată. Plenul Camerei Deputaților

Documentare 30-05-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Nu ne vindecăm de suferință decât trăind-o pe deplin.' - Marcel Proust, 'În căutarea timpului pierdut', 1913 (sursa: http://evene.lefigaro.fr/) 

Documentare 30-05-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 mai

Ortodoxe Sf. Cuv. Isaachie Mărturisitorul și Varlaam Greco-catolice Sf. cuv. Isachie Romano-catolice Ss. Ferdinand, rege; Ioana d'Arc, fc. Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua d

Documentare 30-05-2025 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 mai

Este a 150-a zi a anului 2025. Au mai rămas 215 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 20 h 51 m. Luna răsare la 08 h 26 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 29-05-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Mihail Sebastian, dramaturg, prozator și eseist

Mihail Sebastian, pseudonimul literar al lui Iosef M. Hechter, s-a născut la 18 octombrie 1907, la Brăila, într-o familie de origine evreiască, notează humanitas.ro A urmat cursul elementar și Liceul 'N. Bălcescu' în orașul natal. În 1926, și-a susținut bacalaureatul

Documentare 29-05-2025 09:00

29 mai - Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii

La 29 mai 2025 este marcată Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii, fiind instituită în anul 2000 de Adunarea Generală a ONU prin adoptarea textului Rezoluției 57/129. Această zi internațională este marcată anual, fiind cunoscută și sub denumirea Ziua internațională a Căștilor Albastre. Prin acest demers este adus un oma

Documentare 29-05-2025 08:30

29 mai - Ziua Eroilor

La 29 mai 2025 este sărbătorită Ziua Eroilor, fiind celebrată, în fiecare an, concomitent cu sărbătoarea creștină a Înălțării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paști, aducând în prim plan memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamu

Documentare 29-05-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor)

Înălțarea Domnului este sărbătorită în acest an în ziua de 29 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paști). Biserica sărbătorește Înălțarea într-o zi de joi, înainte de Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecime sau Rusalii). Biserica cea dreptmăritoare a lui Hristos are un brâu sfânt ș

Documentare 29-05-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'O oră nu este doar o oră, ea este un vas plin de parfumuri, de tonuri, de planuri și climate. Ceea ce noi numim realitate este o relație anume între sentimente și amintiri.' - Marcel Proust, 'În căutarea timpului pierdut', 1913 (sursa: http://evene.lefigaro.fr/) 

Documentare 29-05-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 mai

Ortodoxe Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) Greco-catolice Înălțarea la cer a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Ispasul). Sf. m. Teodosia. Pomenirea Eroilor Neamului Romano-catolice Înălțarea Domnului Ss. Paul al VI-lea, pp.; Maxim

Documentare 29-05-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 mai

Este a 149-a zi a anului 2025. Au mai rămas 216 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 20 h 51 m. Luna răsare la 07 h 12 m și apune la 23 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)