logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: Summitul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008)

Imagine din galeria Agerpres

La 2-4 aprilie 2008, s-a desfăşurat la Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de politică externă organizate în România, Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Reuniunea la nivel înalt a fost totodată una dintre cele mai importante din istoria Alianţei Nord-Atlantice prin prisma măsurilor adoptate şi a discuţiilor purtate în Consiliul Nord-Atlantic, principalul for decizional al organizaţiei. Acest summit al NATO a fost primul la care preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a luat parte la discuţiile din sesiunea Consiliului NATO-Rusia, de la momentul creării acestui format de cooperare între Alianţă şi Rusia în anul 2002.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; întâlnirea preşedintelui României, Traian Băsescu cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO  


Discuţiile din Consiliul Nord-Atlantic au fost sintetizate sub forma unor documente publice care cuprindeau hotărârile adoptate pe subiectele de interes pentru Alianţă: Declaraţia de la Bucureşti; Declaraţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) şi Declaraţia preşedintelui Consiliului NATO-Rusia.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; conferinţă de presă susţinută de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.

Foto: (c)  ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO 


Agenda reuniunii a acordat o atenţie punctuală situaţiei din Afganistan şi evaluării misiunii din această ţară aflată sub comanda NATO, la discuţii fiind prezenţi şi responsabili ai statelor contributoare, dar şi înalţi oficiali precum secretarul general al ONU, preşedintele Comisiei Europene, directorul Băncii Mondiale şi alţi reprezentanţi din statele de contact, respectiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Iordania, potrivit mae.ro.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; reuniunea Consiliului NATO - Rusia.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 


Procesul de extindere al Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat tema cea mai sensibilă a summitului NATO de la Bucureşti. Croaţia şi Albania au primit invitaţia de aderare la organizaţie. Cele mai grele negocieri purtate în Consiliul Nord-Atlantic au fost reprezentate de adresarea invitaţiei de aderare pentru Georgia şi Ucraina la NATO. În această chestiune aliaţii nu au obţinut consensul necesar adoptării deciziei. Liderii statelor din Consiliul Nord-Atlantic au hotărât că această chestiune să fie discutată în formatul reuniunii ministeriale la nivelul şefilor diplomaţiilor din Alianţă. Delegaţia Greciei s-a opus adresării invitaţiei de aderare pentru guvernul de la Skopje, fiind necesară mai întâi rezolvarea diferendului dintre Grecia şi Macedonia privind acceptarea la nivel public a numelui oficial al statului macedonean. Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru au trecut în relaţia cu NATO la nivelul unui Dialog Intensificat cu privire la întreaga paletă de teme politice, militare şi de securitate.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; reuniunea Consiliului NATO - Rusia. În imagine: Angela Merkel, cancelarul Germaniei şi George W. Bush, preşedintele SUA.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC) a consemnat faptul că şefii de stat şi de guvern au hotărât intensificarea colaborării ca 27 de parteneri egali, pentru a combate ameninţările comune la adresa securităţii, potrivit textului Declaraţiei adoptată la finalul întâlnirii. Totodată, au reafirmat angajamentul faţă de obiectivele şi principiile stabilite în Actul Fondator şi în Declaraţia de la Roma, reamintind că formatul NRC a fost realizat ca un element strategic de consolidare a securităţii euro-atlantice, în acord cu principiul conform căruia securitatea tuturor statelor din comunitatea euro-atlantică este indivizibilă. Cu referire la dosarul Kosovo, membrii Consiliului NATO-Rusia au menţionat necesitatea unui viitor stabil, democratic, multietnic, paşnic şi sigur în Balcanii de Vest. Statele membre NATO şi Rusia au lansat un apel pentru stoparea actelor de violenţă în Balcanii de Vest şi pentru evitarea oricăror acţiuni care ar putea submina supremaţia şi statul de drept în regiune, subliniind faptul că securitatea din Kosovo este o prioritate pe agenda Consiliului NATO-Rusia. S-a discutat, în context, şi asupra necesităţii continuării dialogului în privinţa apărării balistice. Statele (27) din Consiliul NATO-Rusia au fost de acord că succesul eforturilor internaţionale pentru sprijinirea guvernului de la Kabul în promovarea păcii şi stabilităţii în interiorul şi în jurul Afganistanului are o importanţă capitală, iar pentru atingerea acestui obiectiv a fost definit un mecanism care va facilita tranzitarea teritoriului rus de către transporturi nemilitare pentru ISAF, în conformitate cu Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU. În textul declaraţiei se reiterează faptul că lupta împotriva terorismului rămâne un domeniu cheie al cooperării NRC, care va continua implementarea Planului de acţiune privind terorismul, în mod special eforturile de a preveni accesul teroriştilor la arme de distrugere în masă.

 

 

Premierul Portugaliei, Jose Socrates (S), preşedintele României Traian Băsescu (2-stg), preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin (3-stg), preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovic (2 dr) şi premierul Sloveniei,Janez Jansa (D) la reuniunea Consiliului NATO - Rusia de la Bucureşti.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /AGERPRES FOTO


Consiliul Nord-Atlantic a evidenţiat necesitatea întăririi sprijinului militar acordat de Alianţă guvernului de la Kabul pentru stabilizarea la nivelul teritoriului naţional afgan, fiind adoptat un plan strategic în acest sens.

Importanţa strategică a Mării Negre şi a întregii regiuni pentru securitatea euro-atlantică a fost recunoscută, cu acest prilej, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, de şefii de stat şi de guvern ai Alianţei.

Liderii Alianţei Nord-Atlantice au subliniat că securitatea statelor membre trebuie să fie indivizibilă şi au recunoscut contribuţia "substanţială" pe care o poate avea în acest sens scutul antirachetă al SUA pentru zona Europei Centrale. Secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, a subliniat, în conferinţă de presă, că liderii NATO au stabilit să dezvolte "opţiuni pentru o arhitectură de apărare" care să acopere şi statele care nu s-ar afla în raza de protecţie a proiectului antirachetă al SUA. Statele membre au cerut Consiliului Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite", potrivit www.nato.int.

 

 

Summit-ul NATO de la Bucureşti; În imagine: Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse şi Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO.

Foto: (c) NICOLETA COLIBASEANU/AGERPRES FOTO 


A fost recunoscut, şi cu prilejul acestui summit, faptul că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei, iar apărarea antirachete face parte din reacţia globală pentru a contracara această ameninţare, conform declaraţiei finale a reuniunii. "Recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare antirachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea antirachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării antirachetă a NATO", se arată în textul declaraţiei. În ce priveşte acest dosar al apărării antirachetă în relaţia cu Rusia, statele membre ale NATO menţionează, cu acest prilej, continuarea eforturilor pentru consolidarea cooperării cu Rusia pe baza transparenţei şi încrederii reciproce.

 

Totodată, liderii NATO au reafirmat susţinerea pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor afectate de conflicte îngheţate, fiind menţionate în acest sens Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova. Consiliul Nord-Atlantic a menţionat iarăşi sprijinirea găsirii unor soluţii pe principii de integritate teritorială, independenţă şi suveranitate.

Reuniunea la nivel înalt a NATO de la Bucureşti rămâne, în istoria organizaţiei, una dintre cele mai importante ţinând cont de deciziile adoptate în Consiliul Nord-Atlantic în mod special în ceea ce priveşte procesul de extindere al Alianţei, dar şi punând în lumină dosarele importante dedicate apărării antirachetă în Europa, importanţei regiunii extinse a Mării Negre, relaţiei cu Federaţia Rusă. Croaţia şi Albania au devenit state membre cu drepturi depline ale organizaţiei la 1 aprilie 2009, Muntenegru s-a alăturat la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord, rezolvând disputa cu Grecia asupra numelui oficial, a devenit parte a Alianţei la 27 martie 2020. Alianţa Nord-Atlantică numără în prezent 30 de state membre. Cu prilejul summitului NATO de la Madrid, la 29 iunie 2022, a fost adoptat cel mai nou Concept Strategic al organizaţiei, care ghidează la nivel programatic politicile Alianţei până la adoptarea unui nou document dedicat, conform www.nato.int. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Fotografie de familie cu liderii celor 26 de state membre ale NATO, reuniţi in Consiliul Nord-Atlantic, la Bucureşti, 2008.

Afisari: 65

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 09-05-2025 09:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

Baletul 'Mama păcălită', o adaptare după 'La fille mal gardee', în regia și coregrafia lui Cătălin Caracaș, va fi prezentat în premieră pe 9 mai, la Sala Mare a Operei Comice pentru Copii. 'Mama păcălită' este o comedie în trei tablouri, plină de energie, culoare și umor, care transmite povestea unei tinere îndră

Documentare 09-05-2025 08:30

9 mai - Ziua Națională a Oinei

La 9 mai 2025 este sărbătorită Ziua națională a oinei, potrivit Legii nr. 87 din 11 aprilie 2023 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, conform https://legislatie.just.ro și www.cdep.ro. 'Oina este sportul național al Rom&a

Documentare 09-05-2025 08:00

9 Mai - Ziua Europei

Ziua Europei este sărbătorită, în fiecare an, la 9 mai, fiind marcat momentul istoric al 'Declarației Schuman', un moment de răscruce care a constituit începutul integrării și cooperării europene pentru pace și unitate, se arată pe https://europeday.europa.eu/. În urmă cu 75 d

Documentare 09-05-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Există mari artiști care nu se exprimă decât pe ei. Dar cei mai mari dintre toți sunt acei a căror inimă bate pentru toți.' - R. Rolland (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989) 

Documentare 09-05-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 mai

Ortodoxe Sf. Proroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; Aducerea la Bari a moaștelor Sf. Ier. Nicolae Greco-catolice Sf. pf. Isaia; Sf. m. Hristofor Romano-catolice Ss. Isaia, profet; Pahomie, pustnic Sfântul Proroc Isaia este pomenit în calendarul c

Documentare 09-05-2025 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 mai

Este a 129-a zi a anului 2025. Au mai rămas 236 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 55 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 17 h 30 m și apune la 04 h 20 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 08-05-2025 21:21

Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales Papă al Bisericii Catolice (fișă biografică)

Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales, în 8 mai 2025, Papă al Bisericii Catolice. Noul suveran pontif și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, informează agențiile internaționale de presă. Robert Francis Prevost s-a

Documentare 08-05-2025 11:20

Incendii, explozii la fabrici, combinate, rafinării, centre comerciale, depozite și alte clădiri (cronologie selectivă 2022-2025)

Un incendiu puternic a izbucnit la 8 mai 2025, la un depozit de pe Strada Săbăreni din sectorul 6 al Capitalei. Nu au fost înregistrate victime. 'În acest ansamblu de clădiri sunt stive înalte cu materiale de construcții, vopseluri, hârtie (arhivă). Se acționează pentru localizare, protecție și evacuarea bunurilor d

Documentare 08-05-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Artista Anca Țurcașiu

Artista Anca Țurcașiu s-a născut la 8 mai 1970, la București. A absolvit Școala Populară de Artă, Academia de Teatru și Film din Târgu Mureș (1994), potrivit www.imdb.com și www.teatruldavila.ro. A debutat în muzică la Festivalul 'Trofeul

Documentare 08-05-2025 10:45

DOCUMENTAR: Cântărețul și compozitorul Enrique Iglesias împlinește 50 de ani (8 mai)

Supranumit ''Regele muzicii latino pop'', Enrique Iglesias a vândut peste 180 de milioane de albume la nivel mondial, a lansat 11 albume și numeroase compilații de hituri, în spaniolă și în engleză. Se numără printre puținii artiști care s-au bucurat de succes atât la vânzările în format fizic, cât și în streami

Documentare 08-05-2025 10:27

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: La Grand-Place (Bruxelles)

La Grand-Place (Piața Mare) din Bruxelles este un ansamblu remarcabil de omogen de clădiri publice și private, datând în principal de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Arhitectura sa oferă o ilustrare vie a nivelului vieții sociale și culturale a perioadei în acest important centru politic și comercial, potrivit

Documentare 08-05-2025 10:15

Cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Filmului European (8 mai)

În intervalul 8 mai - 1 iunie 2025, are loc cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Filmului European. Evenimentul debutează la București, fiind urmat de ediții locale speciale în nouă orașe din România, potrivit ffe.ro. Gala de deschidere are loc la Sala Luceafărul și continuă la Cinema Elvire Popesc

Documentare 08-05-2025 10:00

Târgul internațional de bijuterii de la Geneva - GemGeneve

Târgul internațional de bijuterii de la Geneva, cunoscut sub numele de GemGeneve, este un eveniment anual dedicat profesioniștilor și amatorilor de gemologie și bijuterii. Anul acesta are loc în perioada 8-11 mai 2025, și va reuni expozanți de renume mondial, inclusiv bijutieri, designeri, artizani și dealeri de pietre prețioase. Reprezent&aci

Documentare 08-05-2025 09:45

8-9 mai-Zilele de comemorare și reconciliere în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial (ONU)

Zilele ONU de comemorare și reconciliere în memoria celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial sunt marcate, în fiecare an, în 8 și 9 mai. Pe 8 mai 1945, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Aliații au acceptat capitularea necondiționată a Germaniei naziste, potrivit https://www.un.org/

Documentare 08-05-2025 09:30

8 mai - Ziua internațională a talasemiei

Ziua internațională a talasemiei este marcată, începând cu 1993, la data de 8 mai a fiecărui an, la inițiativa Federației Internaționale a Talasemiei (TIF). Cu acest prilej, sunt aduse la cunoștința publicului și a factorilor de decizie informații legate de această boală ereditară, sunt discutate noi posibilități de ameliorare a suferințelor pacien