La 2-4 aprilie 2008, s-a desfăşurat la Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de politică externă organizate în România, Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Reuniunea la nivel înalt a fost totodată una dintre cele mai importante din istoria Alianţei Nord-Atlantice prin prisma măsurilor adoptate şi a discuţiilor purtate în Consiliul Nord-Atlantic, principalul for decizional al organizaţiei. Acest summit al NATO a fost primul la care preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a luat parte la discuţiile din sesiunea Consiliului NATO-Rusia, de la momentul creării acestui format de cooperare între Alianţă şi Rusia în anul 2002.

Summit-ul NATO de la Bucureşti; întâlnirea preşedintelui României, Traian Băsescu cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO  

Discuţiile din Consiliul Nord-Atlantic au fost sintetizate sub forma unor documente publice care cuprindeau hotărârile adoptate pe subiectele de interes pentru Alianţă: Declaraţia de la Bucureşti; Declaraţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) şi Declaraţia preşedintelui Consiliului NATO-Rusia.

Summit-ul NATO de la Bucureşti; conferinţă de presă susţinută de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.

Foto: (c)  ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO 

Agenda reuniunii a acordat o atenţie punctuală situaţiei din Afganistan şi evaluării misiunii din această ţară aflată sub comanda NATO, la discuţii fiind prezenţi şi responsabili ai statelor contributoare, dar şi înalţi oficiali precum secretarul general al ONU, preşedintele Comisiei Europene, directorul Băncii Mondiale şi alţi reprezentanţi din statele de contact, respectiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Iordania, potrivit mae.ro.

Summit-ul NATO de la Bucureşti; reuniunea Consiliului NATO - Rusia.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

Procesul de extindere al Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat tema cea mai sensibilă a summitului NATO de la Bucureşti. Croaţia şi Albania au primit invitaţia de aderare la organizaţie. Cele mai grele negocieri purtate în Consiliul Nord-Atlantic au fost reprezentate de adresarea invitaţiei de aderare pentru Georgia şi Ucraina la NATO. În această chestiune aliaţii nu au obţinut consensul necesar adoptării deciziei. Liderii statelor din Consiliul Nord-Atlantic au hotărât că această chestiune să fie discutată în formatul reuniunii ministeriale la nivelul şefilor diplomaţiilor din Alianţă. Delegaţia Greciei s-a opus adresării invitaţiei de aderare pentru guvernul de la Skopje, fiind necesară mai întâi rezolvarea diferendului dintre Grecia şi Macedonia privind acceptarea la nivel public a numelui oficial al statului macedonean. Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru au trecut în relaţia cu NATO la nivelul unui Dialog Intensificat cu privire la întreaga paletă de teme politice, militare şi de securitate.

Summit-ul NATO de la Bucureşti; reuniunea Consiliului NATO - Rusia. În imagine: Angela Merkel, cancelarul Germaniei şi George W. Bush, preşedintele SUA.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC) a consemnat faptul că şefii de stat şi de guvern au hotărât intensificarea colaborării ca 27 de parteneri egali, pentru a combate ameninţările comune la adresa securităţii, potrivit textului Declaraţiei adoptată la finalul întâlnirii. Totodată, au reafirmat angajamentul faţă de obiectivele şi principiile stabilite în Actul Fondator şi în Declaraţia de la Roma, reamintind că formatul NRC a fost realizat ca un element strategic de consolidare a securităţii euro-atlantice, în acord cu principiul conform căruia securitatea tuturor statelor din comunitatea euro-atlantică este indivizibilă. Cu referire la dosarul Kosovo, membrii Consiliului NATO-Rusia au menţionat necesitatea unui viitor stabil, democratic, multietnic, paşnic şi sigur în Balcanii de Vest. Statele membre NATO şi Rusia au lansat un apel pentru stoparea actelor de violenţă în Balcanii de Vest şi pentru evitarea oricăror acţiuni care ar putea submina supremaţia şi statul de drept în regiune, subliniind faptul că securitatea din Kosovo este o prioritate pe agenda Consiliului NATO-Rusia. S-a discutat, în context, şi asupra necesităţii continuării dialogului în privinţa apărării balistice. Statele (27) din Consiliul NATO-Rusia au fost de acord că succesul eforturilor internaţionale pentru sprijinirea guvernului de la Kabul în promovarea păcii şi stabilităţii în interiorul şi în jurul Afganistanului are o importanţă capitală, iar pentru atingerea acestui obiectiv a fost definit un mecanism care va facilita tranzitarea teritoriului rus de către transporturi nemilitare pentru ISAF, în conformitate cu Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU. În textul declaraţiei se reiterează faptul că lupta împotriva terorismului rămâne un domeniu cheie al cooperării NRC, care va continua implementarea Planului de acţiune privind terorismul, în mod special eforturile de a preveni accesul teroriştilor la arme de distrugere în masă.

Premierul Portugaliei, Jose Socrates (S), preşedintele României Traian Băsescu (2-stg), preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin (3-stg), preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovic (2 dr) şi premierul Sloveniei,Janez Jansa (D) la reuniunea Consiliului NATO - Rusia de la Bucureşti.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /AGERPRES FOTO

Consiliul Nord-Atlantic a evidenţiat necesitatea întăririi sprijinului militar acordat de Alianţă guvernului de la Kabul pentru stabilizarea la nivelul teritoriului naţional afgan, fiind adoptat un plan strategic în acest sens.

Importanţa strategică a Mării Negre şi a întregii regiuni pentru securitatea euro-atlantică a fost recunoscută, cu acest prilej, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, de şefii de stat şi de guvern ai Alianţei.

Liderii Alianţei Nord-Atlantice au subliniat că securitatea statelor membre trebuie să fie indivizibilă şi au recunoscut contribuţia "substanţială" pe care o poate avea în acest sens scutul antirachetă al SUA pentru zona Europei Centrale. Secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, a subliniat, în conferinţă de presă, că liderii NATO au stabilit să dezvolte "opţiuni pentru o arhitectură de apărare" care să acopere şi statele care nu s-ar afla în raza de protecţie a proiectului antirachetă al SUA. Statele membre au cerut Consiliului Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite", potrivit www.nato.int.

Summit-ul NATO de la Bucureşti; În imagine: Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse şi Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO.

Foto: (c) NICOLETA COLIBASEANU/AGERPRES FOTO 

A fost recunoscut, şi cu prilejul acestui summit, faptul că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei, iar apărarea antirachete face parte din reacţia globală pentru a contracara această ameninţare, conform declaraţiei finale a reuniunii. "Recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare antirachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea antirachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării antirachetă a NATO", se arată în textul declaraţiei. În ce priveşte acest dosar al apărării antirachetă în relaţia cu Rusia, statele membre ale NATO menţionează, cu acest prilej, continuarea eforturilor pentru consolidarea cooperării cu Rusia pe baza transparenţei şi încrederii reciproce.

Totodată, liderii NATO au reafirmat susţinerea pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor afectate de conflicte îngheţate, fiind menţionate în acest sens Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova. Consiliul Nord-Atlantic a menţionat iarăşi sprijinirea găsirii unor soluţii pe principii de integritate teritorială, independenţă şi suveranitate.

Reuniunea la nivel înalt a NATO de la Bucureşti rămâne, în istoria organizaţiei, una dintre cele mai importante ţinând cont de deciziile adoptate în Consiliul Nord-Atlantic în mod special în ceea ce priveşte procesul de extindere al Alianţei, dar şi punând în lumină dosarele importante dedicate apărării antirachetă în Europa, importanţei regiunii extinse a Mării Negre, relaţiei cu Federaţia Rusă. Croaţia şi Albania au devenit state membre cu drepturi depline ale organizaţiei la 1 aprilie 2009, Muntenegru s-a alăturat la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord, rezolvând disputa cu Grecia asupra numelui oficial, a devenit parte a Alianţei la 27 martie 2020. Alianţa Nord-Atlantică numără în prezent 30 de state membre. Cu prilejul summitului NATO de la Madrid, la 29 iunie 2022, a fost adoptat cel mai nou Concept Strategic al organizaţiei, care ghidează la nivel programatic politicile Alianţei până la adoptarea unui nou document dedicat, conform www.nato.int. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Fotografie de familie cu liderii celor 26 de state membre ale NATO, reuniţi in Consiliul Nord-Atlantic, la Bucureşti, 2008.