Pe ordinea de zi a şedinţei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 28 februarie 2023 se află două sesizări de neconstituţionalitate privind legea securităţii cibernetice, precum şi o sesizare privind legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene, conform site-ului https://www.ccr.ro/.

Discutarea ambelor sesizări a fost amânată de mai multe ori. La 15 februarie 2023, Curtea a amânat pentru 28 februarie discutarea celor două sesizări privind legea securităţii cibernetice.

În ceea ce priveşte legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene, Curtea trebuia să se pronunţe la 14 decembrie 2022 şi la 31 ianuarie 2023, dar a amânat tot pentru 28 februarie.

* Sesizările privind legea securităţii cibernetice
Cu privire la Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică, au fost depuse, la 5 ianuarie 2023, două sesizări separate: una de către USR şi deputaţi neafiliaţi şi una de către Avocatul Poporului, conform https://www.ccr.ro/.

USR şi deputaţii neafiliaţi arată, în sesizarea lor, că legea adoptată de PSD-PNL-UDMR încalcă prevederile constituţionale privind dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare.

"Sesizarea de către victima unui incident de securitate cibernetică a Platformei Naţionale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC) pare a fi benefică, deoarece respectiva platformă este special destinată rezolvării unor astfel de incidente. Dar, din cauza definirii neclare în lege a noţiunii de incident de securitate cibernetică, se poate ajunge la situaţia în care pentru o simplă virusare sau pentru o aparentă virusare (o nefuncţionare normală) a unui laptop orice persoană care are o activitate ce poate fi considerată - de către cine? - ca fiind de interes public să fie obligată să sesizeze PNRISC şi, implicit, să pună laptopul la dispoziţia specialiştilor PNRISC, cu toate datele şi informaţiile cu caracter personal conţinute de acel dispozitiv", se explică în sesizarea USR.

În opinia USR, este vorba despre "o intruziune importantă" în viaţa privată a persoanei, iar deţinătorul laptopului "nu poate opta dacă sesizează sau nu PNRISC, existând obligaţia legală strictă, sancţionată sever cu amendă contravenţională, de a se adresa PNRISC şi, implicit, de a pune la dispoziţia unor terţi o multitudine de date şi informaţii privind viaţa privată".

În ciuda unor modificări aduse pe parcursul dezbaterii proiectului, acesta ridică probleme cu privire la modul şi felul lacunar în care este propus a fi reglementată securitatea cibernetică, în special în contextul în care propunerea anterioară din partea Guvernului a fost declarată neconstituţională în întregime, în conformitate cu Decizia CCR nr. 17/2015. Cu toate acestea, proiectul actual reia în mare parte prevederile care au fost declarate neconstituţionale în 2015, se mai arată în sesizarea USR.

La rândul său, Avocatul Poporului a invocat, în sesizarea sa din 5 ianuarie 2023, încălcarea art. 1. alin. 5, art. 11 şi art. 148. alin. 4 din Constituţie referitoare, pe de o parte, la lipsa de previzibilitate şi claritate a normei legale, iar, pe de altă parte, la încălcarea angajamentelor internaţionale în materie de securitate cibernetică asumate de România, conform www.cdep.ro.

Jurisprudenţă a CCR în privinţa securităţii cibernetice
În Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, Curtea constată că trebuie analizat în ce măsură dispoziţiile legale îndeplinesc condiţia referitoare la necesitatea reglementării printr-o lege accesibilă şi previzibilă a ingerinţei în viaţa privată.

În Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, Curtea a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului.

* Sesizarea privind majorarea indemnizaţiilor primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene
La 6 octombrie 2022, Uniunea Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi au sesizat Curtea cu privire la Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene.

USR a arătat că actul normativ cu care a sesizat Curtea nu indică sursa de finanţare, aşa cum prevede art. 138 alin. (5) din Constituţie: "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".

S-a invocat şi încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor, în condiţiile în care actul normativ a fost adoptat cu două zile înainte să expire termenul stabilit pentru depunerea amendamentelor.

Sesizarea mai arată că amendamentul separat pentru majorarea salariilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene a fost motivat prin faptul că salarizarea personalului din cadrul primăriilor se limitează la nivelul indemnizaţiei de viceprimar. Ca atare, ar fi necesară majorarea acestei indemnizaţii, pentru a putea majora şi salariile personalului din cadrul aparatelor de lucru al primăriilor, conform www.cdep.ro.

Potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, orice propunere legislativă trebuie însoţită, în expunerea de motive, de o secţiune privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe termen scurt şi lung. Or, prevederile cu privire la creşterile salariale ale demnitarilor locali aleşi nu conţin evaluarea impactului şi indicarea sursei de finanţare, care ar fi fost obligatorii, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

USR a mai sesizat Curtea Constituţională pe un subiect similar în iunie 2022, când, prin Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urma ca indemnizaţiile tuturor demnitarilor să fie majorate. USR a invocat atunci, între altele, încălcarea principiului bicameralismului. Curtea s-a pronunţat la 21 septembrie 2022, acceptând sesizarea USR, şi constatând că la nivelul Camerei decizionale au fost operate mai multe modificări faţă de forma adoptată de Camera de reflecţie, conform www.ccr.ro.

Jurisprudenţă CCR în privinţa altor sesizări de neconstituţionalitate similar cu privire la majorări de salarii ale bugetarilor
Cu privire la precizarea sursei de finanţare, în Decizia Curţii nr. 643 din 24 septembrie 2020, se arată că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin. (5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare. Ca atare, cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, iar adoptarea lor ar fi posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale.

Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorilor legii de a solicita Guvernului fişa financiară, conform art.138 alin. (5) din Constituţie conduce la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare întemeindu-se pe o sursă de finanţare lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, se mai arată în decizia citată, conform https://www.ccr.ro/.

Referitor la principiul legalităţii, Curtea a constatat, în Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, că principiul legalităţii, prevăzut de dispoziţiile art.1 alin. (5) din Constituţie, impune ca atât exigenţele de ordin procedural, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituţiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calităţii legii, o lege care să slujească cetăţenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică, motivează Curtea Constituţională.

În Decizia nr. 408 din 21 septembrie 2022, Curtea a reiterat că, de-a lungul timpului, în jurisprudenţa sa, aceasta a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două camere. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei camere sesizate din procesul legislativ. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)