DOCUMENTAR: 55 de ani de la prima ediţie a Festivalului internaţional "Cerbul de Aur" de la Braşov (5 martie)
Festivalul Internaţional "Cerbul de Aur" de la Braşov a debutat în anul 1968 şi a avut, până în prezent, 19 ediţii, cea mai recentă fiind organizată în 2019. De-a lungul anilor, acest prestigios festival a găzduit apariţii în concurs sau în recitaluri ale unor mari nume ale muzicii româneşti şi internaţionale. Pe parcursul celor 55 de ani de istorie a evenimentului de la Braşov au existat pauze, unele de mulţi ani, în care festivalul nu a fost organizat.
Prima ediţie a festivalului a avut loc în perioada 5-7 martie 1968, pe scena Teatrului Dramatic din Braşov, iar din echipa realizatorilor făceau parte directorii Tudor Vornicu şi Ilie Mănescu, regizorul artistic Valeriu Lazarov, dirijorul Orchestrei Radioteleviziunii - maestrul Sile Dinicu. Prezentatorii spectacolului au fost actorii Stela Popescu şi Iurie Darie.
Actriţa Stela Popescu (a 4-a din stg.) la Festivalul "Cerbul de Aur" de la Braşov, 1968.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
În 1968, au concurat 22 de solişti pentru cucerirea Trofeului "Cerbul de Aur". Din partea României au concurat Dan Spătaru, Margareta Pâslaru şi Anca Agemolu. La prima ediţie, Margareta Pâslaru a obţinut o menţiune, dar aceasta a înscris numele ţării noastre în palmaresul primei ediţii.
Margareta Pâslaru la Festivalul "Cerbul de Aur", 1968.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Trofeul "Cerbul de Aur" a fost obţinut de Jacques Hustin (Belgia), "Cerbul de Argint" i-a revenit lui Josef Laufer (Cehoslovacia), iar "Cerbul de Bronz" l-a câştigat Kalinka (Belgia). Au susţinut recitaluri artiştii români Constantin Drăghici şi Gică Petrescu, precum şi artişti internaţionali - Los Machucambos, Hugues Aufray, Caterina Caselli, Amália Rodrigues, Rika Zarai, Rita Pavone, Maria Mitiieva, Bobby Solo, Jean-Claude Pascal, Gilbert Becaud.
Istoricul ediţiilor festivalului
Următoarele trei ediţii - din 1969, 1970 şi 1971 - au avut loc tot la Teatrul Dramatic din Braşov. După aceea, festivalul a fost întrerupt. Abia după 21 de ani, în 1992, evenimentul a fost reluat, fiind organizat în Piaţa Sfatului din Braşov. Festivalul s-a derulat până în 1997, apoi, timp de trei ani, nu a fost organizat. A fost reluat în 2001 şi a avut alte cinci ediţii (până în 2005). În 2006 şi 2007 nu a fost organizat festivalul, dar a revenit în 2008, când au fost marcaţi 40 de ani de la prima ediţie. După 2009, festivalul nu a mai fost organizat timp de nouă ani, fiind reluat abia în 2018, la ediţia în care s-au aniversat 50 de ani de istorie a acestei importante manifestări muzicale. Ediţia din 2019 a fost cea mai recent organizată, deoarece în 2020, festivalul a fost anulat din cauza pandemiei generate de COVID-19, iar în 2021 şi 2022, nu a fost organizat.
Participări în concurs şi premii obţinute de artişti români
De-a lungul anilor, multe nume ale muzicii româneşti au concurat pe scena de la Braşov pentru obţinerea Trofeului "Cerbul de Aur". Prima artistă din România care a reuşit acest lucru a fost Luminiţa Dobrescu, în 1969. Abia după mulţi ani, în 1996, Monica Anghel a "păstrat acasă" acelaşi trofeu. Cinci ani mai târziu, "Cerbul" a revenit din nou României, prin trupa Proconsul (2001), iar Paula Seling l-a câştigat în anul următor (2002). În 2008, Răzvan Krivach a primit din nou "Cerbul".
Luminiţa Dobrescu, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1969.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Monica Anghel, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1996.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN/Arhivă istorică AGERPRES
Bogdan Marin (Bodo), solistul vocal al trupei Proconsul, câştigătorul trofeului "Cerbul de Aur", 2001.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Paula Seling, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 2002.
Foto: (c) CĂTĂLIN BURLACU/Arhivă istorică AGERPRES
Răzvan Krivach, câştigătorul trofeului "Cerbul de Aur", 2008.
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Mulţi alţi artişti au câştigat, în cei 55 de ani, premii importante: Angela Similea ("Cerbul de Argint" - 1970), Corina Chiriac (Cerbul de Bronz - 1971), Laura Stoica (premiul I la secţiunea "Debut discografic", premiul al II-lea pentru interpretare, premiul al III-lea pentru creaţie - 1992; premiul al doilea la secţiunea discografică - 1997), Silvia Dumitrescu (premiul pentru cel mai bun videoclip - 1996), Luminiţa Anghel (premiul I la secţiunea Muzică pop - 2001), Nico (premiul al II-lea - 2003), Slang (premiul I - 2004), Andra (premiul al II-lea - 2005), Toni Poptămaş & Desperado (premiul al III-lea - 2008), The Marker (premiul al II-lea - 2009).
Angela Similea, câştigătoarea "Cerbului de Argint", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Laura Stoica la Festivalul "Cerbul de Aur", 1992.
Foto: (c) CODRUŢA DRĂGOESCU/Arhivă istorică AGERPRES
Silvia Dumitrescu la Festivalul "Cerbul de Aur", 1994.
Foto: (c) COSMIN HEREA/Arhivă istorică AGERPRES
Luminiţa Anghel, câştigătoarea locului I - secţiunea Pop, la Festivalul "Cerbul de Aur", 2001.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Trupa Slang, câştigătoarea locului I la Festivalul "Cerbul de Aur", 2004.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
Câştigători ai Trofeului "Cerbul de Aur" din străinătate
Pe lângă belgianul Jacques Hustin (câştigătorul trofeului la prima ediţie, în 1968) şi românii deja amintiţi, care au reuşit să păstreze marele trofeu în ţară, "Cerbul de Aur" a fost câştigat de numeroşi artişti internaţionali talentaţi: Therese Steinmetz (Olanda - 1970), Ann-Louise Hanson (Suedia - 1971), Trie Utami (Indonezia - 1992), Arina (Lituania - 1993), Worthy Davis (SUA - 1994), Cramp in The Leg (Rusia - 1995), Meiske Shakila Sherhalawan (Indonezia - 1997), Sha Baoliang (China - 2003), Eleanor Cassar (Malta - 2004), Linda (Italia - 2005), Antonino Spadaccino (Italia - 2009), Inis Neziri (Albania - 2018), Eliza G. (Italia - 2019).
Therese Steinmetz, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Trie Utami, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 2004.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
Eliza G, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Recitaluri la "Cerbul de Aur"
La fiecare ediţie a festivalului, pe scena de la Braşov au cântat în recital artişti români şi străini care au oferit publicului momente de neuitat. Dintre numele reprezentative ale muzicii româneşti care au fost prezente în concert amintim: Margareta Pâslaru, Luminiţa Dobrescu, Angela Similea, Gabriel Cotabiţă, Nicu Alifantis, Holograf, Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu, Direcţia 5, Loredana Groza, Monica Anghel, Sfinx Experience, Ioan Gyuri Pascu, Adrian Daminescu, Timpuri Noi, Elena Cârstea, Gheorghe Zamfir, Dan Spătaru, Iris, Ştefan Bănică jr., Proconsul, Pasărea Colibri, Paula Seling, Vama Veche, Compact, Nicola, Aura Urziceanu, Horia Brenciu, Sistem, Andra, Delia.
Margareta Pâslaru la Festivalul "Cerbul de Aur", 1968.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Dan Bittman (stg.), solistul formaţiei Holograf, la Festivalul "Cerbul de Aur", 1993.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Recital susţinut de Corina Chiriac, la Festivalul "Cerbul de Aur", 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Gheorghe Zamfir pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Ştefan Bănica jr. pe scena festivalului "Cerbul de Aur", 2008.
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Între vedetele internaţionale care au avut recitaluri pe scena "Cerbului de Aur" se numără: Cliff Richard, Gigliola Cinquetti, Connie Francis, Josephine Baker, Julio Iglesias, Dalida, Enrico Macias, Patricia Kaas, Toto Cutugno, Kylie Minogue, Dionne Warwick, Paul Young, David Palmer, Boy George, Ray Charles, James Brown, Status Quo, Kenny Rogers, Tom Jones, Vaya Con Dios, Christina Aguilera, Diana Ross, Zucchero, Cyndi Lauper, Scorpions, Ricky Martin, Pink, Joe Cocker, Steve Vai, Hot Chocolate, Edvin Marton.
Julio Iglesias la Festivalul "Cerbul de Aur", 1969.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Cliff Richard la Festivalul ''Cerbul de Aur'', 1969.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Josephine Baker la Festivalul "Cerbul de Aur", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Connie Francis la Festivalul "Cerbul de Aur", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Toto Cutugno pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 1993.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Boy George pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 1994.
Foto: (c) COSMIN HEREA/Arhivă istorică AGERPRES
Kenny Rogers la Festivalul "Cerbul de Aur", 1995.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Ricky Martin la Festivalul "Cerbul de Aur", 2003.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Chitaristul american Steve Vai susţine un discurs dupa ce i-a fost decernat Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, la Gala Laureaţilor Festivalului "Cerbul de Aur", 2009.
Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO
Ediţii aniversare
În 2008, la aniversarea a 40 de ani de la prima ediţie a festivalului, TVR a organizat o ediţie specială, numită "Cerbul de Aur... de la alb-negru la color", la care au participat numeroase personalităţi. Tot atunci, a avut loc "Recitalul vedetelor din România", în care trupele Iris şi Direcţia 5, alături de invitaţi - Angela Similea, Aura Urziceanu, Doru Tufiş, Paula Seling, Gabriel Cotabiţă, Nicola, Laurenţiu Cazan, Monica Anghel, Luminiţa Anghel, Mircea Baniciu, Marcel Pavel, Nico - au cântat piese lansate sau laureate la festival, dar şi alte melodii.
Mircea Baniciu, Luminiţa Anghel, Marcel Pavel, Nico, Laurenţiu Cazan, Cristi Minculescu, Cristi Enache şi Angela Similea în recitalul vedetelor susţinut pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 2008.
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Ediţia aniversară din 2018, care a marcat 50 de ani de la prima ediţie, a debutat cu o gală dedicată laureaţilor din ediţiile trecute. Au fost prezentate şi înregistrări IN MEMORIAM, cu artişti participanţi la festival care, între timp, au părăsit această lume.
Festivalul "Cerbul de Aur", ediţia aniversară 50 de ani, 2018; Gala Laureaţilor - Paula Seling, Corina Chiriac, Nico, Laurenţiu Cazan, Monica Anghel, Ovi.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Ediţia a XX-a (din 2020), anulată din cauza pandemiei generate de COVID-19, a fost marcată de TVR printr-un show - "Cerbul de Aur 2020 #GENERAŢII".
Amintiri şi gânduri despre festival, cu Smaranda Vornicu Shalit
Fiica celebrului realizator şi producător de emisiuni de televiziune Tudor Vornicu (unul dintre "părinţii" primei ediţii a Festivalului "Cerbul de Aur"), Smaranda Vornicu Shalit - în prezent om de televiziune, producător al TVR1 şi director al Festivalului "Cerbul de Aur" la ediţiile din 2018 şi 2019 -, spunea că Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediţii din 1968 şi cel care a avut ideea reluării festivalului în 1992) nu era doar un colaborator, ci un prieten apropiat al tatălui său.
"Relaţia dintre ei a continuat mult dincolo de 'Cerbul de Aur' şi mult după ce Valeriu a ales să trăiască şi să creeze dincolo de graniţele României, devenind un nume de referinţă al divertismentului european. Echipa TVR de atunci (din 1968 - n.r.) şi-a dorit un festival care să pună România pe harta muzicii de calitate, a divertismentului cu ştaif. Este foarte posibil ca oficialii acelor vremuri să fi avut şi alte scopuri, de promovare a destinaţiilor de turism montan din ţara noastră, de exemplu. Însă numele mari care au defilat pe scena 'Cerbului de Aur' la acele ediţii ne arată, fără tăgadă, că evenimentul devenise un adevărat magnet pentru interpreţi consacraţi, ca şi pentru debutanţi din întreaga lume. Şi că Braşovul se bătea, de la egal la egal, cu Sanremo", a declarat Smaranda Vornicu Shalit, pentru AGERPRES.
Ea a spus că păstrează în suflet multe amintiri frumoase - anecdote despre preferinţele culinare ori cerinţele mai fistichii ale unor mari vedete, întâmplări din perioada de pre-producţie şi producţie, mici accidente din zilele de festival. "Una peste alta, atunci - ca şi acum -, un astfel de eveniment muzical presupune resurse umane şi tehnice consistente şi de calitate, precum şi o logistică nu doar complexă, ci desăvârşită. Atunci, ca şi la ediţiile festivalului de după 1989, efortul echipelor Televiziunii Române a fost exemplar, din toate punctele de vedere, în beneficiul publicului din România", a spus fiica lui Tudor Vornicu.
Deşi a absolvit Facultatea de Stomatologie din Bucureşti în 1988, adevăratele pasiuni ale Smarandei Vornicu Shalit - jurnalismul, comunicarea, producţia de televiziune - şi-au putut găsi împlinirea abia începând de prin anul 1995. Motivul? "Atunci când creşti într-o familie de creatori, este imposibil să nu te 'contaminezi' cu bucuria şi dăruirea lor", mărturisea ea.
"Am avut enorma onoare de a fi director al Festivalului 'Cerbul de Aur' la ediţiile sale din 2018 şi 2019. Odată cu acestea, înveţi şi disciplina muncii bine făcute, perfecţionismul, importanţa alimentării continue cu informaţii şi noutăţi din domeniu. (...) M-am simţit mândră de a fi parte a echipelor care au adus pe scena din Piaţa Sfatului şi în juriul Festivalului artişti şi creatori de renume internaţional, emoţionată alături de tinerii concurenţi sosiţi din toate colţurile lumii, smerită şi recunoscătoare în faţa efortului colectiv al colegilor din Televiziunea Română şi încântată de reacţia şi bucuria publicului spectator şi telespectator", a afirmat Smaranda Vornicu Shalit.
În opinia sa, Festivalul "Cerbul de Aur" a fost şi poate rămâne "una dintre şansele noastre de a vedea şi de a fi văzuţi în lume", deoarece "este un eveniment care nu desparte, ci uneşte generaţiile", fiind "un loc de întâlnire al genurilor muzicale cele mai diverse". Şi, nu în ultimul rând, "succesul acestui brand 100% românesc, 'made by TVR', este autentic".
"Să sperăm că, la momentul oportun, va fi regăsit şi valorificat, ca un creuzet pentru creaţia şi interpretarea muzicală în România. Iar 'Cerbul de Aur' îşi va dezvălui din nou măreţia şi strălucirea, la poalele pădurilor carpatine", a mai spus pentru AGERPRES Smaranda Vornicu Shalit.
Până în prezent, nu există informaţii referitoare la o ediţie a "Cerbului de Aur" în 2023.
(Surse text: ştirile AGERPRES, site-urile http://cerbuldeaur.ro/, http://stiri.tvr.ro/, https://www.romania-actualitati.ro/, https://www.radioromaniacultural.ro/, http://www.laurastoica.ro/, https://1001brasov.ro/, https://promusicprod.ro/)
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.cerbuldeaur.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul Afaceri Generale al UE; pe agendă, programul pe 18 luni sau articolul 7 (16 iunie)
Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 16 iunie, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se programul pe 18 luni al Uniunii, procedura pe articolul 7 cu privire la Ucraina, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pregătirea pentru Consiliul European de vară etc, informează site-ul consiliu
16 iunie - Ziua internațională a remiterilor familiale (ONU)
Cu ocazia Zilei internaționale a remiterilor familiale 2026, desfășurată sub tema 'Remittances for rural resilience, entrepreneurship and employment', ONU lansează un apel la acțiune pentru instituțiile publice, sectorul privat și societatea civilă, pentru a concentra eforturile colective asupra modului în care remiterile familiale pot fi mai bine susținute, pe
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 iunie
Ortodoxe Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești; Sf. Ier. Tihon, episcopul Amatundei Greco-catolice Sf. Tihon al Amatuntei Ciprului Romano-catolice Ss. Benone, ep.; Iudita, văduvă, m. Mitropolitului Țării Românești Ne
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 iunie
Este a 167-a zi a anului 2026. Au mai rămas 198 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 06 h 23 m și apune la 22 h 53 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața de jazz Ella Fitzgerald
Ella Fitzgerald a fost cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite timp de mai bine de jumătate de secol, fiind supranumită 'Prima doamnă a muzicii', potrivit site-ului oficial al artistei www.ellafitzgerald.com. A fost recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy și vândut peste 40 de milioane de albume . Putea să c&ac
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este acum una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei în mul
15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)
Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici este marcată, anual, la 15 iunie, potrivit www.un.org. A fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2011, la inițiativa Rețelei internaționale pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, care a lansat-o în 2006. Scopul pri
15 iunie - Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice
Pe 15 iunie 2026 este marcată, pentru prima dată, Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților. Ziua a fost instituită prin Legea nr. 93 din 10 iunie 2026, potrivit
Consiliul Afaceri Externe al UE privind Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China (15 iunie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene se reunește la 15 iunie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta pe teme precum Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii de externe din UE vor avea discuții despre războiul din Ucraina, după un schi
15 iunie - Ziua Banatului Montan
În fiecare an, pe 15 iunie, începând din 2025, este marcată Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025, potrivit https://www.cdep.ro/. Cu acest prilej, în jurul acestei date, sunt organizate o serie de evenimente. Ciclova-Montană găzduiește pe 13 iunie, un eveniment dedicat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Greco-catolice Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie
Este a 166-a zi a anului 2026. Au mai rămas 199 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 05 h 10 m și apune la 22 h 00 m. Lună nouă la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Jorge Luis Borges, considerat cel mai important scriitor latino-american
Considerat cel mai important scriitor latino-american, ce a revoluționat literatura sud-americană a secolului trecut, opera lui Borges a schimbat felul în care a fost înțeleasă literatura modernă. În centrul scrisului său se află teme precum infinitul, timpul, memoria, visul, identitatea, labirintul și cartea privită ca univers în sine.
Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan (fișă biografică)
Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 14 iunie 2026, că îl propune pentru funcția de premier pe Adrian Veștea, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în dimineața aceste
Președintele SUA, Donald Trump, împlinește 80 de ani (14 iunie)
Donald Trump, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) și Școala de Business Wharton a Universității Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a