O PERSONALITATE PE ZI: Regizorul şi actorul Sergiu Nicolaescu
Sergiu Nicolaescu, reputat regizor, actor, producător de film şi scenarist, s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu. La vârsta de cinci ani a plecat din oraşul natal împreună cu familia, care şi-a stabilit reşedinţa la Timişoara, oraşul în care marele regizor a copilărit. A făcut ultimele patru clase de liceu în doi ani, iar în 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăţi: Belle Arte, Politehnică şi Şcoala de Ofiţeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ''Al. Sahia'' până în 1965, intrând astfel în lumea filmului, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.
Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje - "Scoicile nu au vorbit niciodată", "Memoria trandafirului", o metaforă de 7 minute (1962), iar foarte curând ajunge să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul "Memoria trandafirului" a luat Premiul de Excelenţă al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.
Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care a şi jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.
.jpg)
Decor folosit pentru pelicula "Dacii", în regia lui Sergiu Nicolaescu, realizat pe platourile Studioului Buftea, 2 mai 1966.
Foto: (c) SABIN ŞTEFĂNUŢĂ/Arhivă istorică AGERPRES
Scenă din timpul filmărilor la pelicula "Dacii", în regia lui Sergiu Nicolaescu, realizată pe platourile Studioului Buftea,2 mai 1966.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
În anii '70, a demonstrat o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acţiune şi suspans, precizează "Dicţionarul de cinema" apărut la Editura Univers Enciclopedic, 1997.
Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai prolific din cinematografia românească, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional.
De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocaţie s-a dovedit a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune. Începând cu anul 1990, a fost directorul Studioului de creaţie ''Star 22''.
Din filmografia sa amintim: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1971), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Chemarea aurului'' (1973), ''Nemuritorii'' (1974), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Accident'' (1976), ''Osânda'' (1976), ''Pentru patrie'' (1978), ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), ''Revanşa'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1979), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981), ''Ringul'' (1983), ''Ciuleandra'' (1984), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985), ''Francois Villon - poetul vagabond'' (1987), ''Mircea'' (1988), ''Coroana de foc'' (1990), ''Oglinda - Începutul adevărului'' (1993), ''Punctul zero'' (1995), ''Triunghiul morţii'' (1999), ''Orient Expres'' (2004), ''15'' (2005), ''Supravieţuitorul'' (2008), ''Carol I'' (2009), ''Poker'' (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ''Nea Mărin Miliardar''), ''Ultimul corupt din România'' (2012), conform site-ului www.cinemagia.ro.
Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ''Mihai Viteazul'', cu Amza Pellea în rolul principal. Alte nume ale cinematografiei româneşti care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ''Mihai Viteazul'' ocupa a treia poziţie într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ''Filme istorice''. Producţia devenea, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.
Actorul Amza Pellea (stg.) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr.), în cadrul filmărilor la pelicula "Mihai Viteazul", în regia lui Sergiu Nicolaescu, 11 martie 1970.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
Actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), în cadrul filmărilor la pelicula "Mihai Viteazul", în regia lui Sergiu Nicolaescu, 11 martie 1970.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
Filmul ''Cu mâinile curate'' (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acţiune din cinematografia românească - seria Comisarului.
"Sergiu Nicolaescu s-a fixat în memoria spectatorilor aşa, cu pistolul întins ca o prelungire firească a mâinii, gata să facă dreptate într-o vreme de mare nedreptate. Înainte de acea imagine, a existat însă o alta, în 'Dacii' - acolo dreptatea o împărţea cu sabia, şi au mai existat imaginile de cutreietor al mărilor, de răzbunător, de luptător, întotdeauna de luptător. Da, el e cavalerul dreptăţii şi lupta e vocaţia lui. Raţiunea de a exista a acestui regizor-actor, născut pentru a fi şi una şi alta, născut pentru a fi stăpân şi supus în acelaşi timp", nota criticul de film Alice Mănoiu în "Almanah Cinema" din 1976, conform site-ului http://aarc.ro/.
Vicepreşedintele UCIN, scenograful Radu Corciova, şi preşedintele UCIN, regizorul Laurenţiu Damian, susţin o conferinţă de presă cu prilejul organizării unor evenimente în memoria regizorului Sergiu Nicolaescu, la Cinema Studio, Bucureşti, 13 ianuarie 2014.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
''Nemuritorii'' (1974) plasează acţiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul şi are în prim-plan peripeţiile unui grup de ostaşi devotaţi domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei ţări unite (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.
Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ''Carol I'' (2009) se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi la controversele dintre Carol şi membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul a dat viaţă rolului Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi, în 1977, într-un alt film al său, ''Pentru patrie''.
Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuţie făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.
În ''Mircea'' (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acţiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuţie de excepţie: Şerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.
Scene din timpul filmărilor la pelicula "Mircea", după un scenariu de Titus Popovici şi în regia lui Sergiu Nicolaescu, 20 noiembrie 1988.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
Filmul ''Poker'' a fost realizat în 26 de zile şi este o adaptare a piesei de teatru cu acelaşi nume a scenaristului Adrian Lustig.
Regizorul Sergiu Nicolaescu (2-lea stg.), alături de actorii Vladimir Găitan (stg.), Cătălina Grama (Jojo) şi Valentin Teodosiu (dr.), la o întâlnire cu presa după vizionarea comediei "Poker", regizată de Sergiu Nicolaescu, 7 aprilie 2010.
Foto: (c) GEORGE CALIN/Arhivă istorică AGERPRES
Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, "Ultimul corupt din România", o continuare a peliculei "Poker", a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în acelaşi an, 13.195 de spectatori.
Regizorul Sergiu Nicolaescu la premiera filmului "Ultimul corupt din România", 17 februarie 2012.
Foto: (c) EMIL BADEA/Arhivă istorică AGERPRES
De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii pentru creaţia sa regizorală sau interpretativă.
Filmul ''Primăvara obişnuită'' (1962) a fost premiat la Moscova, Praga şi Salonic şi distins cu premiul UNIATEC, filmul ''Floare de mac'' a fost premiat la Oberhausen (1963), ''Memoria trandafirului'' a fost premiat la Mamaia şi Milano în 1964, la Triest, Edinburgh şi Cork în 1965 şi a obţinut premiul UNIATEC în 1965, ''Lecţie în infinit'' a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D'Amprezzo (1966), ''Dacii'' a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ''Mihai Viteazul'' a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) şi a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din acelaşi an, ''Ultimul cartuş'' a primit premiul ACIN (1973).
Regizorul Sergiu Nicolaescu oferă autografe fanilor, la premiera filmului "Oglinda", 14 decembrie 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
Regizorul Sergiu Nicolaescu susţine un discurs cu ocazia premierei filmului "Oglinda", 14 decembrie 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
Actriţa Daniela Nane alături de regizorul Sergiu Nicolaescu, la premiera filmului "Oglinda", 14 decembrie 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
În 1974, a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ''Nemuritorii'' şi ''Un comisar acuză'', filmul ''Osânda'' a fost distins cu premiul ACIN (1976), ''Pentru patrie'' a primit premiul ACIN 1978, iar ''Noi, cei din linia întâi'' - premiul ACIN 1986.
În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă acordate de TVR Internaţional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaştilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincţie acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfăşurat la Roma, unde România, Egiptul şi Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns şi la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.
Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franţa).
În 2002, a primit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios", în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu şi cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.
A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989 - ''Revoluţia. Începutul adevărului'' (1995); ''Un senator acuză'' (1996; a doua ediţie 1998); ''Cartea revoluţiei române. Decembrie '89'' (1999); ''Lupta pentru putere. Decembrie '89'' (2005), ''Mămăliga a explodat! Decembrie 1989'' (2011) - precum şi o autobiografie "Viaţă, destin şi film", apărută la Editura Universitară.
În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a trecut prin două intervenţii pe creier. Regizorul, un adevărat luptător atât în viaţă, cât şi în filmele sale, şi-a revenit repede şi a lansat pe piaţa cinematografică, trei luni mai târziu, la 11 aprilie 2008, un nou film - ''Supravieţuitorul''.
În 2009, a fost operat laparoscopic de colecistită acută, de o echipă de medici a Spitalului Elias din Capitală. La sfârşitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după ce a căzut pe scări şi s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a fost din nou internat câteva zile la Spitalul Elias din Bucureşti.
Bustul regizorului şi actorului Sergiu Nicolaescu, Târgu Jiu, jud. Gorj, 6 decembrie 2013.
Foto: (c) OANA POPESCU/Arhivă istorică AGERPRES
La 28 decembrie 2012, a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenţia chirurgicală fiind impusă de evoluţia clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecţiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Regizorul Sergiu Nicolaescu la prima ediţie a Galei Premiilor GOPO, Bucureşti, 26 martie, 2007.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
1 aprilie - Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Marcarea acestei
FRAGMENT DE ISTORIE: S-a înființat Institutul de seruri și vaccinuri 'Dr. I. Cantacuzino' (1 aprilie 1921)
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară 'Cantacuzino', cum se numește astăzi, a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de regele Ferdinand I, notează site-ul https://cantacuzino.mapn.ro/. Profesorul Ion Cantacuzino (1863-1934), părintele școli
DOCUMENTAR: Luna Aprilie
Aprilie, cunoscut în tradiția populară, sub numele Prier, însemnând timp favorabil, prielnic culturilor și turmelor de vite, este luna a patra în Calendarul gregorian, cu început de an la 1 ianuarie. Atunci când vremea era înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături, luna aprilie anunța sărăcia și era numită Traistă-n