Adoptarea de către Parlamentul European a poziţiei privind REPowerEU, votul favorabil al PE privind eliminarea controalelor la frontierele interne dintre spaţiul Schengen şi Croaţia, acordurile UE cu Ucraina şi Moldova pentru a facilita transportul transfrontalier de mărfuri, acordul politic provizoriu cu privire la stabilirea unor obiective mai ferme de reducere a emisiilor pentru statele membre în cadrul aşa-numitului "Regulament privind partajarea eforturilor", reuniunile Eurogrup şi Consiliul Afaceri Economice şi Financiare, participarea liderilor UE la Conferinţa ONU privind schimbările climatice COP27 reprezintă câteva din evenimentele perioadei menţionate.

Parlamentul European
La 10 noiembrie, PE a adoptat în plen poziţia sa privind REPowerEU. Potrivit textului adoptat în plen cu 471 voturi pentru, 90 împotrivă şi 53 abţineri, ţările UE care prezintă un plan modificat de redresare şi rezilienţă după intrarea în vigoare a prezentei propuneri vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate şi de diversificare a aprovizionării cu energie, potrivit prevederilor planului RePowerEU, potrivit //https://www.europarl.europa.eu/.

Eurodeputaţii au modificat propunerea iniţială a Comisiei pentru a direcţiona mai bine măsurile prevăzute în capitolele REPowerEU în vederea reducerii vulnerabilităţilor energetice în UE. Noile norme ar urma să acopere măsurile începând cu 1 februarie 2022. Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui să acorde prioritate investiţiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri şi microîntreprinderi. Eurodeputaţii solicită ţărilor UE să se asigure că cel puţin 35% din cheltuielile lor în cadrul capitolelor REPowerEU sunt alocate măsurilor care au o dimensiune sau un efect multinaţional, chiar dacă sunt efectuate de o singură ţară din UE şi cu excepţia cazului în care Comisia acordă o derogare în anumite circumstanţe. Aceştia au convenit că principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ" mediul înconjurător ar trebui să se aplice capitolelor REPowerEU, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite anumite condiţii şi numai pentru măsurile în vigoare până la 31 decembrie 2024.

Tot la 10 noiembrie, eurodeputaţii au dat un vot favorabil eliminării controalelor la frontierele interne dintre spaţiul Schengen şi Croaţia. Într-un raport adoptat cu 534 voturi pentru, 53 împotrivă şi 25 abţineri, Parlamentul European sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen. La 9 decembrie 2021, Consiliul a confirmat că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a normelor Schengen au fost îndeplinite de Croaţia. Acum, eurodeputaţii îndeamnă Consiliul să continue procesul şi să adopte o decizie finală de eliminare a controalelor la frontieră.

Parlamentul European a pledat de mult timp pentru extinderea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, care include în prezent 26 de state (toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, precum şi Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale UE). În 2018, eurodeputaţii au declarat că, de îndată ce îndeplineşte criteriile necesare, Croaţia ar trebui să fie admisă în spaţiul Schengen. La 18 octombrie 2022, aceştia şi-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României, arată //https://www.europarl.europa.eu/

Parlamentul European a dat undă verde acordurilor UE cu Ucraina şi Moldova pentru a facilita transportul transfrontalier de mărfuri. Cele două noi acorduri ale UE privind transportul rutier fac parte din răspunsul UE la perturbările din sectoarele transporturilor din Ucraina şi Moldova cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Întrucât spaţiul aerian ucrainean a fost închis pentru traficul civil, iar exportul maritim este extrem de limitat, Ucraina trebuie să găsească rute alternative pe cale rutieră pentru a-şi exporta stocurile de cereale, combustibil, produse alimentare şi alte bunuri. Moldova suferă în mod similar, având nevoie de rute de tranzit alternative prin UE şi de asistenţă pentru tranzitarea mărfurilor ucrainene pe teritoriul său.

Acordurile aprobate cu 586 voturi pentru, un vot împotrivă şi 7 abţineri (Ucraina) şi 596 voturi pentru, două voturi împotrivă şi 7 abţineri (Moldova) vor înlocui acordurile bilaterale de transport existente cu ţările UE. Noile acorduri facilitează temporar transportul rutier de mărfuri, permiţând transportatorilor ucraineni, moldoveni şi UE să tranziteze şi să opereze între teritoriile respective, fără a fi nevoie de permisele aferente. În plus, acordul UE-Ucraina va permite conducătorilor auto ucraineni să îşi utilizeze în continuare permisele de conducere ucrainene şi certificatele de competenţă profesională existente pentru a conduce în UE, fără a trebui să deţină un permis de conducere internaţional. Ambele acorduri sunt în vigoare cu titlu provizoriu de la 29 iunie 2022. Urmează, aprobarea oficială a acordurilor de către Consiliul European, notează //https://www.europarl.europa.eu/.

Consiliul European
Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns, la 8 noiembrie, la un acord politic provizoriu cu privire la stabilirea unor obiective mai ferme de reducere a emisiilor pentru statele membre în cadrul aşa-numitului "Regulament privind partajarea eforturilor". Sub rezerva adoptării formale, acordul provizoriu aprobă un obiectiv la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de 2005, până în 2030, pentru sectoarele care nu intră sub incidenţa sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU-ETS), şi anume transportul rutier şi transportul maritim intern, clădirile, agricultura, deşeurile şi industriile mici. Acordul menţine obiectivele naţionale sporite atribuite fiecărui stat membru, astfel cum au fost propuse de Comisie, şi ajustează modul în care statele membre pot utiliza mecanismele de flexibilitate existente pentru a-şi îndeplini obiectivele, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

La reuniunea din 7 noiembrie, Eurogrupul a desfăşurat un schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii economice din zona euro şi la perspectivele acesteia, în urma prezentărilor din partea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene (BCE). În urma declaraţiei Eurogrupului din 3 octombrie 2022 privind răspunsul în materie de politici bugetare la preţurile ridicate ale energiei şi la presiunile inflaţioniste şi beneficiind de informaţii din partea Comisiei, miniştrii şi-au continuat discuţia privind provocările cu care se confruntă în ceea ce priveşte măsurile luate la nivel naţional pentru atenuarea impactului preţurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor şi întreprinderilor vulnerabile.

În cadrul reuniunii, a fost lansat procesul pentru alegerea preşedintelui Eurogrupului, alegeri ce vor avea loc la următoarea reuniune a Eurogrupului, din 5 decembrie. Miniştrii care doresc să candideze la alegeri au fost invitaţi să îşi comunice intenţia până la 24 noiembrie.

În configuraţia "uniune bancară", miniştrii au desfăşurat schimbul periodic de opinii cu Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supraveghere al BCE, şi cu Elke König, preşedinta Comitetului Unic de Rezoluţie. Aceştia au discutat despre evoluţiile, provocările şi oportunităţile din sectorul bancar în actualul context economic, geopolitic şi al pieţelor financiare, conform site-ului oficial al Consiliului European, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul Consiliului Afaceri Economice şi Financiare, din 8 noiembrie 2022, miniştrii au convenit asupra poziţiei lor (abordare generală) cu privire la cele două acte legislative rămase pentru punerea în aplicare a Acordului Basel III, măsuri de reformă menite să contribuie la îmbunătăţirea rezilienţei sectorului bancar al UE şi la consolidarea supravegherii şi a gestionării riscurilor în ceea ce îl priveşte. Consiliul a discutat acele părţi ale Directivei privind eurovinieta care se referă la impozitarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea infrastructurilor rutiere.

Miniştrii au discutat despre consecinţele economice şi financiare ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Au oferit orientări politice cu privire la calea de urmat în ceea ce priveşte o soluţie mai structurală pentru asistenţa financiară a UE pentru Ucraina în 2023. Ei au subliniat în mod covârşitor caracterul urgent al acestei chestiuni şi au preferat un cadru de asigurare a previzibilităţii şi a flexibilităţii care să permită Comisiei să mobilizeze resurse prin emisiunea de obligaţiuni în limitele bugetare convenite. Scopul este de a începe plăţile lunare către Ucraina în ianuarie 2023.

Miniştrii economiei şi finanţelor au făcut un bilanţ al punerii în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).

Consiliul a aprobat concluzii privind statisticile UE, salutând răspunsul Sistemului Statistic European (SSE) la nevoia unor statistici noi şi mai rapide ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în special în ceea ce priveşte statisticile privind energia, lanţurile de aprovizionare, migraţia şi piaţa forţei de muncă.

Preşedintele Consiliului bugetar european a prezentat raportul anual pe 2022 al acestuia.

Miniştrii de finanţe din UE au convenit asupra unui cod de conduită revizuit pentru impozitarea întreprinderilor: un angajament politic interguvernamental din partea statelor membre de a aplica norme consolidate de examinare atunci când caută şi remediază măsuri fiscale care ar putea dăuna bazelor de impozitare ale altor state membre.

În marja reuniunii Consiliului ECOFIN, a avut loc o reuniune de dialog macroeconomic cu partenerii sociali, axată pe preţurile energiei. În cadrul unui dialog anual între UE şi miniştrii finanţelor şi economiei din AELS, participanţii au făcut un schimb de opinii cu privire la preţurile energiei şi la inflaţie în contextul situaţiei geopolitice actuale, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Reuniuni internaţionale
Liderii mondiali s-au reunit la Sharm el-Sheikh pentru summitul privind punerea în aplicare a acţiunilor climatice din 7-8 noiembrie, în vederea lansării celei de a 27-a Conferinţe a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27). UE a fost reprezentată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform https://ec.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

În discursul său din cadrul sesiunii plenare a COP27, preşedintele Michel a subliniat necesitatea urgentă de a acţiona acum cu privire la schimbările climatice, recunoscând, în acelaşi timp, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca situaţia să fie mai complicată. În acest context, preşedintele Michel a subliniat că angajamentul UE faţă de neutralitatea climatică rămâne puternic, în pofida provocărilor generate de criza energetică, care a fost exacerbată de utilizarea aprovizionării cu energie ca armă de către Rusia. "Suntem şi vom rămâne promotori ai acţiunilor climatice. Suntem hotărâţi să protejăm natura, oceanele şi pădurile, care alcătuiesc plămânii noştri şi care garantează viaţa umană pe pământ şi biodiversitatea."

El a afirmat, de asemenea, că UE trebuie să îşi asume partea care îi revine din povara tranziţiei către zero emisii nete de gaze cu efect de seră şi că acţiunile noastre în domeniul climei implică trei obligaţii: faţă de ţările în curs de dezvoltare, faţă de generaţia următoare şi faţă de cetăţenii noştri. Având în vedere războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi noul context geopolitic, preşedintele Michel a reafirmat că obiectivul UE rămâne acelaşi - şi anume neutralitatea climatică până în 2050 şi zero emisii nete - dar că trebuie să regândim strategia de tranziţie şi că trebuie să ne bazăm pe întregul ansamblu al surselor de energie de tranziţie şi să diversificăm cât mai mult posibil pentru a asigura securitatea aprovizionării.

În marja summitului privind punerea în aplicare a acţiunilor climatice, preşedintele Michel a găzduit împreună cu preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, o masă rotundă pe tema "Tranziţia justă". De asemenea, el a participat la lansarea "Alianţei internaţionale pentru rezilienţa la secetă" şi la evenimentul "Accelerarea tranziţiei industriale - modalităţi de unire a forţelor în cadrul unui club climatic deschis şi incluziv".

La 7 noiembrie 2022, în cadrul COP27 din Egipt, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi Alihan Smailov, prim-ministruRoxana Losneanul Kazahstanului, au semnat un memorandum de înţelegere pentru instituirea unui parteneriat între UE şi Kazahstan. Acordul are ca obiectiv dezvoltarea unei aprovizionări sigure şi sustenabile cu materii prime şi materiale rafinate şi vizează totodată dezvoltarea lanţurilor valorice din sectorul hidrogenului din surse regenerabile şi din cel al bateriilor, pentru a stimula transformarea verde şi digitală a economiilor ambelor părţi. UE şi Kazahstan s-au angajat să elaboreze o foaie de parcurs pentru perioada 2023-2024, cu acţiuni comune concrete convenite în termen de şase luni de la semnarea parteneriatului. Aceste acţiuni urmează să fie desfăşurate în strânsă cooperare cu părţile interesate relevante din sectorul industrial şi financiar din statele membre ale UE şi din Kazahstan. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)