Fotbal: Cupa Mondială 1978 - Argentina
Gazda celei de-a XI-a ediţii a Cupei Mondiale la fotbal a fost Argentina, turneul final având loc între 1 şi 25 iunie 1978, potrivit site-ului FIFA, www.fifa.com.
Argentina a fost aleasă ca ţară gazdă de către FIFA pe 6 iulie 1966, la Londra. Mascota oficială a fost Gauchito, un băiat care purta echipamentul Argentinei.

Statul sud-american a câştigat trofeul pentru prima dată, după ce a învins Ţările de Jos cu 3-1, în prelungirile finalei, devenind a şasea naţiune care a cucerit trofeul suprem al fotbalului. Ţările de Jos au suferit a doua înfrângere consecutivă într-o finală de Cupă Mondială, după ce la turneul final din 1974 fusese învinsă de R.F. Germania.
După trei cupe mondiale câştigate în trecut, Brazilia a ratat calificarea în finală, deoarece departajarea echipelor finaliste s-a decis la golaveraj, iar Argentina a marcat mai multe goluri, după victoria la scor, 6-0 în faţa Perului. Brazilienii au câştigat, totuşi, cu 2-1 în finala mică a turneului în dauna italienilor.

Pentru prima dată în istorie, la calificările pentru "Mundial" au luat parte peste o sută de echipe naţionale, respectiv 107, chiar dacă unele ţări au refuzat să participe şi s-au retras, conform www.footballhistory.org. România nu a participat la turneul final pentru că a ratat calificarea. În preliminarii, naţionala României a făcut parte din grupa a VIII-a europeană, alături de Spania şi Iugoslavia. Bilanţul României în calificări a înregistrat două victorii şi două înfrângeri: 1-0 şi 0-2 cu Spania, 2-0 şi 4-6 cu Iugoslavia. A acumulat patru puncte, insuficiente faţă de Spania, ocupanta primului loc în grupă.
La competiţie au participat 16 selecţionate naţionale provenite din cinci confederaţii: zece din Europa (Austria, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Polonia, RFG, Scoţia, Spania, Suedia şi Ungaria), trei din America de Sud (Argentina, Brazilia şi Peru), şi câte una din America de Nord şi Centrală (Mexic), Africa (Tunisia) şi Asia (Iran).

În organizarea Cupei Mondiale din Argentina au fost angrenate şase stadioane în cinci oraşe: Estadio Monumental "Antonio Vespucio Liberti" (75.000 locuri) şi stadionul "Jose Amalfitani" (50.000 locuri) din Buenos Aires, stadionul "José María Minella" din Mar Del Plata (44.000 locuri), arena "Gigante de Arroyito" din Rosario (46.000 locuri), stadionul "Chateau Carreras" din Cordoba (47.000 locuri) şi "San Martin" (35.000 locuri) din Mendoza.
S-au format patru grupe a câte patru echipe. Din prima grupă au făcut parte Italia, Franţa, Ungaria şi Argentina. Grupa a doua le cuprindea pe Polonia, RFG, Mexic şi Tunisia. În grupa a treia au fost incluse naţionalele Austriei, Spaniei, Suediei şi Braziliei. Grupa a patra a fost compusă din Ţările de Jos, Scoţia, Peru şi Iran.
Regulamentul prevedea că primele două echipe din fiecare grupă se calificau în faza următoare a competiţiei. Se formau apoi două grupe finale a câte patru echipe, care jucau una împotriva alteia. Cele două câştigătoare ale grupelor îşi disputau finala mare, iar echipele clasate pe locul secund se întâlneau în finala mică. Deci, au fost scoase din schemă sferturile şi semifinalele competiţiei.

Argentina, Ţările de Jos şi Brazilia, respectiv primele trei ocupante ale podiumului de la turneul final, au terminat grupele din prima fază pe locul secund. Prin urmare, grupele finale au arătat astfel: Ţările de Jos, Italia, RFG şi Austria - Grupa A; Argentina, Brazilia, Polonia şi Peru - Grupa B.
În faza următoare a grupelor, Italia a reuşit o victorie, 1-0 cu Austria; un egal, 0-0 cu Germania, pierzând în ultimul meci, 1-2 cu Ţările de Jos. Italia a terminat grupa finală pe locul secund şi a ratat calificarea în ultimul act. Brazilia a încheiat 3-0 cu Peru, 3-1 cu Polonia şi 0-0 cu Argentina, rezultate insuficiente însă pentru a disputa finala. La fel ca în 1974, Brazilia a jucat finala mică. Tot în faza secundă, jucătorii argentinieni au dispus de Polonia cu 2-0, au terminat la egalitate, 0-0 cu Brazilia, şi au spulberat naţionala Perului cu 6-0, calificându-se în ultimul act.
În meciul pentru locurile 3-4, Brazilia a învins Italia cu 2-1, graţie golurilor înscrise de Nelinho şi Dirceu. Cel care a deschis scorul partidei a fost italianul Franco Causio.
Marea finală a "Mundialului" din 1978 s-a disputat la 25 iunie, pe Estadio Monumental din Buenos Aires, în prezenţa a peste 70.000 de spectatori. Argentina era antrenată de Cesar Luis Menotti, în timp ce Ţările de Jos de austriacul Ernst Happel, care cucerise Cupa Campionilor Europeni cu Feyenoord Rotterdam. Eroul acestei finale a fost atacantul argentinian Mario Kempes, care a marcat două goluri, cel de-al treilea fiind opera lui Bertoni. Pentru Ţările de Jos a înscris Dick Nanninga.
Argentina nu mai jucase o finală de CM din 1930, când, la prima ediţie, a fost învinsă de Uruguay.

La turneul final din 1978, s-au înscris în total 102 goluri în cele 38 de jocuri disputate, media reuşitelor pe meci fiind de 2,7, menţionează www.fifa.com.
Câştigătorul Ghetei de Aur a fost argentinianul Mario Kempes, revelaţia acelui turneu final, care a marcat de şase ori. În urma lui, s-au clasat peruanul Teofilo Cubillas şi olandezul Rob Rensenbrink (cu câte cinci goluri), apoi argentinianul Leopoldo Luque şi austriacul Hans Krankl (patru goluri de fiecare).
În clasamentul pe echipe, au condus Argentina şi Ţările de Jos, cu 15 goluri înscrise de fiecare, urmate de Brazilia şi RFG, care au punctat de zece ori, notează www.sport-histoire.fr. La cele 38 de meciuri ale turneului final au asistat în totalitate circa 1.610.215 de spectatori, media lor fiind de 42.374 de persoane la fiecare partidă, menţionează www.planetworldcup.com. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
Sursa foto: FIFA World Cup/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Discuții între președinte și partidele 'pro-europene' privind implementarea unor programe majore pentru România
Președintele Nicușor Dan are, la 27 aprilie, o întrevedere cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare 'pro-europene' privind implementarea programelor majore pentru Româ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Greco-catolice Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 27 aprilie. Sfântul Simeon a fost fiul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2026. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 16 h 01 m și apune la 04 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)













