Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea bolii, tratamentul eficient și eforturile internaționale de eliminare a malariei.

An de an, la 25 aprilie, guvernele, organizațiile internaționale și comunitățile locale organizează campanii de informare, distribuie plase de țânțari tratate cu insecticid și promovează metode eficiente de prevenire. În paralel, cercetătorii lucrează continuu la dezvoltarea de vaccinuri și tratamente noi, care să reducă numărul de îmbolnăviri și decese.

Tema propusă de OMS pentru ediția din 2026 este: 'Determinați să punem capăt malariei: Acum putem. Acum trebuie'.

Știința avansează mai rapid ca niciodată. Pentru prima dată, eradicarea malariei în timpul vieții noastre este o posibilitate reală. Noi vaccinuri, tratamente, instrumente de control al malariei și tehnologii inovatoare sunt în curs de dezvoltare. Deja, 25 de țări implementează vaccinuri împotriva malariei pentru a proteja 10 milioane de copii pe an. Plasele de țânțari de generație următoare reprezintă acum 84% din totalul plaselor noi distribuite. Programele conduse la nivel național impulsionează schimbarea. Șansa de a eradica malaria nu a fost niciodată mai mare, se arată la who.int.

În ciuda prognozelor moderat optimiste, un raport al OMS dat publicității în decembrie 2025 arată că malaria a ucis circa 610.000 de persoane în 2024, majoritatea copii de vârstă mică din Africa subsahariană. OMS a avertizat asupra riscurilor generate de creșterea rezistenței la medicamente, de schimbările climatice și de reducerile de finanțare.

Numărul deceselor înregistrează o ușoară creștere față de 2023, iar numărul de cazuri a crescut, de asemenea, de la 273 de milioane la o estimare de 282 de milioane, potrivit raportului anual al OMS privind malaria.

După progrese considerabile la începutul anilor 2000, lupta împotriva malariei a stagnat în ultimul deceniu. Deși 47 de state au fost declarate libere de malarie, altele înregistrează o creștere a numărului de cazuri în 2024, în special Etiopia, Madagascar și Yemen.

'Prea mulți oameni continuă să moară din cauza unei boli care poate fi prevenită și tratată', a declarat Daniel Ngamije Madandi, directorul programului global de combatere a malariei din cadrul OMS. El a precizat că rezistența în creștere la medicamentele împotriva malariei și la insecticidele folosite pentru unele plase de pat, alături de schimbările climatice și de conflicte, sunt factori care îngreunează răspunsul la această boală, transmisă prin țânțari.

Creșterea numărului de cazuri și de decese este legată parțial de creșterea populației, dar incidența cazurilor - care ține cont de acest factor - a crescut, de asemenea, în perioada 2015-2024, de la 59 la 64 de cazuri la 100.000 de persoane expuse riscului, a precizat OMS. Ratele mortalității au scăzut, însă doar ușor, de la 14,9 la 13,8 la 100.000 de persoane expuse riscului.

În același timp, însă, Daniel Ngamije Madandi a precizat că noi instrumente, mai bune, inclusiv tratamente, metode de diagnosticare și vaccinuri împotriva malariei, oferă motive de speranță și au salvat deja milioane de vieți. Acestea trebuie însă să ajungă la persoanele expuse riscului pentru a avea un impact, a adăugat el, aceasta fiind o responsabilitate care revine atât guvernelor din țările afectate, cât și donatorilor internaționali.

În iulie 2025, Republica Surinam a devenit prima țară amazoniană care a eradicat malaria, după 70 de ani de luptă împotriva acestei boli, potrivit OMS. Surinam, fostă colonie olandeză din nordul Americii de Sud, este o zonă propice reproducerii țânțarilor, în special din cauza nenumăratelor sale mine industriale și artizanale, unde există bălți cu apă stagnantă.

'Această certificare reflectă ani de eforturi susținute, în special pentru a ajunge în zonele izolate. Aceasta înseamnă că generațiile viitoare vor putea crește fără această boală potențial fatală', a declarat Jarbas Barbosa, directorul Organizației Panamericane a Sănătății (OPS), citat într-un comunicat.

Surinam și-a început eforturile de eradicare a malariei în anii '50. Primele sale măsuri au constat în 'pulverizarea interiorului caselor' cu un pesticid și administrarea de 'tratament anti-malarie'.

În prezent, în România nu există malarie endemică (transmitere locală constantă), boala fiind eradicată de peste șase decenii. Toate cazurile raportate sunt cazuri de import. În martie 2026, într-o unitate medicală din municipiul Iași au fost confirmate trei cazuri suspecte de malarie la minori, întorși dintr-o călătorie într-o zonă endemică din Africa.

Malaria este o boală infecțioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale și subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire și tratament, malaria poate duce la deces, potrivit cdt-babes.ro. Boala este determinată de un grup de protozoare-parazit numite 'Plasmodium'. Parazitul malariei este transmis prin înțepătura femelei țânțarului anofel.

Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree și dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiența renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolență, comă și deces, arată site-ul cdt-babes.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: africacdc.org