În data de 12 octombrie 1492, navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit, întâmplător, America, ajungând în dreptul actualelor insule Bahamas. Deşi rezultatul explorărilor sale avea să reprezinte un punct de cotitură pentru întreaga istorie a umanităţii, Columb a murit convins că a fost primul european care a acostat în estul Asiei.

Cristofor Columb s-a născut în 1451 în Republica Genova, pe actualul teritoriu al Italiei. Detaliile despre tinereţea lui sunt neclare şi bazate pe speculaţii. Se pare că a fost atras de mic de negustorie, probabil şi datorită tatălui său, implicat în comerţul cu ţesături. Încă din adolescenţă, Cristofor Columb a participat la călătorii maritime în scopuri comerciale pe mările Mediterană şi Egee. Cu prilejul uneia dintre aceste călătorii, a acostat pe actuala insulă grecească Chios, acesta fiind singurul moment din viaţa sa în care s-a aflat, cu adevărat, cel mai aproape geografic de continentul asiatic, potrivit site-ului www.biography.com.

Prima sa călătorie în Oceanul Atlantic a avut loc în 1476, navigatorul genovez fiind atunci la un pas de a-şi pierde viaţa, corabia pe care se afla a fost atacată de francezi în apropierea coastelor Portugaliei. A reuşit să înoate până la ţărm şi, de acolo, să ajungă în Lisabona. S-a stabilit aici, căsătorindu-se cu Felipa Perestrello. În jurul anului 1480, li s-a născut un fiu, Diego, însă la scurt timp Felipa moare, iar Columb avea să se mute în Spania. Totuşi, puţinii ani petrecuţi în Portugalia aveau să îl marcheze profund pe genovez, acesta studiind aici diverse hărţi maritime realizate de temerarii navigatori lusitani, care ajungeau din ce în ce mai departe, spre sud, în josul Africii.

Pe baza acestor informaţii, în mintea lui Columb începe să încolţească ideea de a găsi o nouă rută, pe apă, spre legendarele bogăţii ale Orientului. Convins că Pământul este rotund, mai mic decât se credea, şi că Apusul Europei nu este separat de Extremul Orient decât de Atlantic, navigatorul genovez îi propune regelui Ioan al II-lea al Portugaliei să-l susţină în încercarea de a traversa oceanul, spre Indii. Se loveşte de refuzul suveranului, iar în 1485, întors în Spania, insistă şi pe lângă regina Isabella şi regele Ferdinand, cu acelaşi rezultat.

Norocul avea să-i surâdă în 1492, când Granada, ultima fortăreaţă maură din Spania, a capitulat. Entuziaşti, Ferdinand şi Isabella au acceptat propunerea lui Columb. Acesta devenea amiral şi, în eventualitatea unui succes, urma să devină vicerege al teritoriilor descoperite şi să păstreze o zecime din metalele preţioase găsite.

Călătoria a început la 3 august 1492, atunci când din portul Palos din sudul Spaniei, au ridicat ancora trei corăbii: caravelele Pinta şi Nina, alături de velierul Santa Maria. Călătoria avea să fie una epuizantă pentru echipajele celor trei ambarcaţiuni, marinarii nu de puţine ori dorindu-şi întoarcerea.

Însă la orele două în dimineaţa zilei de 12 octombrie, Juan Rodriguez Bermejo, matelot pe Pinta, a fost primul care a observat o ''ridicătură albă de nisip'', notează Francisco Padron în lucrarea sa ''Istoria descoperirii şi cuceririi Americii'', tradusă în română de Esdra Alhasid (Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1979). ''Fâşia de uscat la care au ajuns aparţinea unei insule din grupul Bahamas - astăzi insula Watling; amiralul a descris-o ca pe o insulă 'destul de mare şi foarte netedă şi cu arbori foarte verzi şi multe ape şi o lagună foarte mare în mijloc, cu totul lipsită de munţi şi în întregime verde, încât este plăcut să o priveşti''', scrie Francisco Padron. Columb a revendicat insula în numele regilor catolici ai Spaniei şi a denumit-o San Salvador.

Echipajele conduse de Columb au debarcat, apoi, în Cuba şi pe insula Hispaniola, unde au rămas aproximativ patruzeci din totalul de nouăzeci de oameni. Astfel, a apărut prima garnizoană europeană în Lumea Nouă.

În data de 15 martie 1493, Columb revine în Spania, acoperit de glorie şi onoruri, conform www.ro.biography. În luna septembrie a aceluiaşi an, întreprinde cea de-a doua călătorie spre America, în urma căreia au fost înfiinţate primele aşezări permanente europene pe noul continent, pe teritoriul actualei Republici Dominicane. Tot acum apar şi primele conflicte cu băştinaşii, pe care Columb îi considera ''indieni'', convins fiind că a ajuns la Indii. Columb continuă să exploreze, din Jamaica până în Antigua, rămânând neclintit în convingerea sa că se află pe pământuri asiatice. A doua expediţie s-a încheiat în iunie 1496. Cea de-a treia a durat din mai 1948 până în noiembrie 1500, iar cea de-a patra, şi ultima, între mai 1502 şi noiembrie 1504.

Treptat, faima şi influenţa lui Cristofor Columb la curtea Spaniei s-au stins, căci coloniştii nu au găsit bogăţiile sperate, nici aur şi nici mirodenii. Atmosfera în rândurile coloniştilor s-a înrăutăţit, la fel ca relaţiile dintre aceştia şi băştinaşi. Întors în Spania în 1504, Columb a murit fără o situaţie materială solidă şi aproape dat uitării doi ani mai târziu, fără să realizeze nici măcar în ultimele momente ale vieţii importanţa şi relevanţa descoperirii sale.

După cum notează Ioan Popovici în lucrarea "Geografia Americii de Nord şi Centrale" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977), ''deşi Cristofor Columb a condus prima expediţie spaniolă care a descoperit pământuri ale unei 'Lumi Noi', noul continent poartă numele italianului Amerigo Vespucci, care, participând la expediţia comandată de Alonso de Hojeda (1499-1500), descrie în două scrisori scrise în anii 1503 şi 1504, cu mult talent, natura şi populaţia din regiunile nou-descoperite, dobândind o faimă mondială. Într-una din aceste scrisori, aceste noi pământuri au fost denumite Mundus Novus (Lumea Nouă)''.

În deceniile care au urmat, spaniolii au iniţiat numeroase expediţii pentru cucerirea de noi pământuri, căutând în special aur. Astfel, au început să se creioneze, pe hărţile vremii, ţărmurile atlantice ale continentului aflat între Europa şi Asia.

Unii istorici susţin teoria conform căreia adevăratul descoperitor al Americii ar fi fost navigatorul viking Leif Eriksson (Leif cel Fericit), fiul nu mai puţin celebrului Erik cel Roşu. Leif ar fi ajuns cu flota pe ţărmul de nord-est al continentului american în jurul anilor 900-1000. Există, în prezent, şi anumiţi istorici sau lideri religioşi musulmani care sugerează o prezenţă musulmană anterioară în America.

Cristofor Columb rămâne în istorie ca fiind cel care a condus prima expediţie europeană care a descoperit pământurile Lumii Noi. Importanţa sa este legată nu doar de simpla descoperire geografică, ci şi de faptul că, prin acţiunile sale, a dat naştere unei lungi perioade de explorări, cuceriri şi colonizări, care la rândul lor au influenţat masiv dezvoltarea lumii Occidentale moderne.

În onoarea lui Cristofor Columb, americanii aniversează Columbus Day. Prima atestare a acestei sărbători în Statele Unite ale Americii a fost la 12 octombrie 1792, când s-au marcat 300 de ani de la venirea lui Cristofor Columb în acest loc. Din 1971, Columbus Day se celebrează în a doua zi de luni din octombrie. Este recunoscută ca sărbătoare federală şi în multe locuri din Statele Unite ale Americii sunt organizate parade, cu această ocazie. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.istorie-pe-scurt.ro