Declaraţia cancelarului german Olaf Scholz privind susţinerea aderării Bulgariei, Croaţiei şi României la Spaţiul Schengen, reuniunile informale de la Praga ale miniştrilor apărării (29-30 august) şi ale miniştrilor afacerilor externe, de tip Gymnich (30-31 august), aprobarea primului pachet din planul strategic al Politicii Agricole Comune (PAC) pentru şapte ţări de către Comisia Europeană, se află printre evenimentele perioadei 29 august - 2 septembrie 2022.

Spaţiul Schengen
La 29 august 2022, cancelarul german Olaf Scholz a declarat, la Praga, în cadrul unei prelegeri susţinute la Universitatea Carol, că ţările Uniunii Europene, Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc toate cerinţele pentru a deveni membre ale Spaţiului Schengen, potrivit https://www.reuters.com/.

"Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase", a susţinut cancelarul german, afirmând că "Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline. Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline".

Spaţiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mişcare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate şi a fost creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. În prezent, 26 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, şi anume: Belgia, Italia, Danemarca, Franţa, Portugalia, Suedia, Germania, Spania, Finlanda, Luxemburg, Grecia, Islanda, Ţările de Jos, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Elveţia, Liechtenstein, potrivit http://www.schengen.mai.gov.ro.

Consiliul European
În perioada 29-30 august 2022, la Praga, a avut loc o întâlnire informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell. Miniştrii au luat în considerare, în primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi efectele negative ale politicii Rusiei asupra stabilităţii altor părţi ale lumii, inclusiv a Balcanilor şi Africii. În acest sens, miniştrii apărării s-au concentrat atât pe sprijinul practic suplimentar pentru apărarea Ucrainei de către ţările europene, cât şi pe angajamentul militar al UE în afara Europei. De asemenea, miniştrii au dezbătut noi instrumente cu potenţialul de a consolida capacităţile de apărare ale statelor membre ale UE într-un mod rapid şi coordonat, se arată pe site-ul oficial al preşedinţiei cehe a Consiliului European, https://czech-presidency.consilium.europa.eu.

Miniştrii apărării din UE au fost de acord cu ideea de a înfiinţa o Misiune de asistenţă militară a Uniunii Europene pentru Ucraina, care să se bazeze pe activităţile bilaterale existente şi să lucreze cel puţin temporar pe teritoriul unui stat membru al UE. Miniştrii au remarcat cu îngrijorare situaţia de la centrala nucleară Zaporojie şi au subliniat că este esenţial ca ocupanţii ruşi să permită accesul inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. În acelaşi timp, miniştrii au convenit că este esenţial să se înceapă pregătirile pentru reconstrucţia postbelică a Ucrainei în domeniul securităţii şi apărării. Criza alimentară globală a fost, de asemenea, evidenţiată ca fiind unul dintre efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, care afectează cele mai vulnerabile regiuni ale lumii. Miniştrii au apreciat rolul crucial pe care l-a jucat ONU în ajungerea la un acord privind relaxarea parţială a blocadei din Marea Neagră.

Miniştrii au discutat, totodată, şi despre paşii pe care îi face Moscova în alte părţi ale lumii. Pe ordinea de zi s-a aflat şi situaţia securităţii din Balcanii de Vest şi din Africa, unde acţiunea Rusiei este din ce în ce mai agresivă. Jucând un rol cheie în asigurarea securităţii şi stabilităţii în Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea EUFOR Althea a fost, de asemenea, unul dintre subiectele agendei. Prin urmare, miniştrii şi-au exprimat în mod clar angajamentul continuu faţă de contribuţiile la funcţionarea şi îndeplinirea sarcinilor atribuite.

În cadrul reuniunii s-a discutat intens şi despre situaţia din Mali, unde UE şi ONU s-au angajat pe o bază susţinută. Republica Cehă este, în prezent, la comanda Misiunii de Instruire a Uniunii Europene Mali. Misiunea MINUSMA din Mali este una dintre cele mai mari misiuni de pace ale ONU. Guvernul de tranziţie malian, care s-a confruntat cu o lovitură militară, se află însă sub o presiune tot mai mare din partea Rusiei şi ambele misiuni se confruntă cu condiţii din ce în ce mai dificile. Miniştrii au convenit că este interesul de securitate al Europei să-şi continue angajamentul în regiunea Sahel.

La 30 şi 31 august 2022, Praga a găzduit o reuniune informală a miniştrilor de externe ai UE (de tip Gymnich). Principalul subiect al întâlnirii miniştrilor de externe a fost agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi consecinţele acesteia. Miniştrii au convenit că vor rămâne uniţi în abordarea lor faţă de comportamentul ostil al Rusiei şi că vor oferi Ucrainei sprijinul necesar. Miniştrii au avut în vedere şi parametrii specifici ai viitoarei asistenţe militare pentru Ucraina, miniştrii abordând şi posibili paşi de consolidare a Facilităţii Europene pentru Pace pentru a răspunde mai bine nevoilor armatei ucrainene, potrivit https://czech-presidency.consilium.europa.eu.

Miniştrii de externe au decis să suspende acordul de solicitare a vizelor ce uşura obţinerea de vize pentru cetăţenii ruşi. "În ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Rusia, nu putem continua ca înainte. Am făcut progrese la reuniunea miniştrilor de externe şi dorim să suspendăm complet acordul care permite eliberarea simplificată a vizelor cetăţenilor Federaţiei Ruse" a declarat Jan Lipavský, ministrul ceh al Afacerilor Externe. "Este totuşi necesar să se realizeze înţelegerea reciprocă între statele membre. Pe de o parte, este problema statelor din nord care se învecinează direct cu Rusia şi care văd sosirea unui număr mare de ruşi. Pe de altă parte, statele membre au poziţii diferite cu privire la această problemă. Ceea ce este important acum este ca Comisia Europeană şi instituţiile UE să pregătească o propunere care să reflecte aceste aspecte diferite", a completat ministrul.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, a reamintit că statele membre ale UE au deja o autonomie considerabilă atunci când eliberează vizele de intrare pe propriul teritoriu. "Statele membre au o largă putere de apreciere în a-şi reglementa politicile în materie de vize. Astfel, fiecare stat membru poate adopta şi pune în aplicare măsuri naţionale în legătură cu eliberarea vizelor", a declarat acesta.

În ceea ce priveşte relaţiile Uniunii Europene cu Africa şi situaţia din statele africane în contextul agresiunii ruse din Ucraina, ministrul de externe al Republicii Cehe, Jan Lipavský, a spus că "este esenţial să luptăm împotriva naraţiunilor propagandistice pe care Rusia le răspândeşte în regiune şi să oferim statelor africane o cooperare avantajoasă cu Uniunea Europeană, de exemplu în domeniul tehnologiei". La rândul său, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a spus că este esenţială o colaborare coordonată cu partenerii africani ai UE.

În cadrul unui prânz informal cu statele Trio Asociat, miniştrii au discutat despre perspectiva europeană a Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei şi cum pot fi ajutate aceste ţări pe drumul lor către Uniunea Europeană. De asemenea, a fost discutat viitorul Parteneriatului estic, un instrument important de cooperare.

Reuniunii de tip Gymnich i-a urmat conferinţa Forum 2000, care s-a concentrat pe asistenţa pentru Ucraina, printre subiectele dezbătute aflându-se: perspectiva europeană a Ucrainei, reconstrucţia postbelică, pedepsirea crimelor de război, rezistenţa democraţiei şi securitatea.

Comisia Europeană
La 31 august 2022, Comisia Europeană a aprobat primul pachet de planuri strategice al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023-2027, pentru şapte ţări: Danemarca, Finlanda, Franţa, Irlanda, Polonia, Portugalia şi Spania. Acesta este un pas important pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) de la 1 ianuarie 2023. Noua PAC este concepută pentru a contura tranziţia către un sector agricol european sustenabil, rezilient şi modern. În cadrul politicii reformate, finanţarea va fi distribuită mai echitabil fermelor familiale mici şi mijlocii, precum şi tinerilor fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice. Prin sprijinirea unor acţiuni concrete în aceste domenii şi în altele, noua PAC poate fi piatra de temelie a securităţii alimentare şi a comunităţilor agricole din Uniunea Europeană, conform https://ec.europa.eu/.

PAC va beneficia de finanţare în valoare de 270 de miliarde euro pentru perioada 2023-2027. Cele şapte planuri aprobate reprezintă un buget de peste 120 de miliarde euro, inclusiv peste 34 de miliarde euro dedicate exclusiv obiectivelor în materie de mediu şi climă şi programelor ecologice. Această sumă poate fi utilizată, de exemplu, pentru a promova practici benefice pentru sol şi pentru a îmbunătăţi gestionarea apei şi calitatea pajiştilor. PAC poate sprijini, de asemenea, împădurirea, prevenirea incendiilor, refacerea şi adaptarea pădurilor. Fermierii care participă la programele ecologice pot fi recompensaţi, printre altele, pentru interzicerea sau limitarea utilizării pesticidelor şi pentru limitarea eroziunii solului. Între 86% şi 97% din suprafaţa agricolă naţională utilizată va fi exploatată în bune condiţii agricole şi de mediu. O finanţare substanţială va sprijini, de asemenea, dezvoltarea producţiei ecologice, majoritatea ţărilor urmărind să îşi dubleze sau chiar să îşi tripleze suprafaţa agricolă. Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, cum ar fi zonele montane sau de coastă, vor continua să beneficieze de finanţare specifică pentru a menţine o activitate agricolă.

În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi al creşterii actuale a preţurilor produselor de bază, Comisia a invitat statele membre să exploateze toate oportunităţile oferite de planurile lor strategice PAC pentru a consolida rezilienţa sectorului lor agricol în vederea promovării securităţii alimentare. Aceasta include reducerea dependenţei de îngrăşămintele sintetice şi extinderea producţiei de energie din surse regenerabile fără a submina producţia de alimente, precum şi promovarea unor metode de producţie sustenabile.

Reînnoirea generaţiilor este una dintre principalele provocări cu care se va confrunta agricultura europeană în următorii ani. Este esenţial ca sectorul agricol să rămână competitiv şi să sporească atractivitatea zonelor rurale. Sprijinul specific pentru tinerii fermieri ocupă un loc important în fiecare plan aprobat; peste 3 miliarde euro vor ajunge direct la tinerii fermieri din cele şapte ţări. Fondurile pentru dezvoltare rurală vor sprijini mii de locuri de muncă şi întreprinderi locale din zonele rurale, îmbunătăţind în acelaşi timp accesul la servicii şi infrastructură, cum ar fi banda largă. În conformitate cu viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, nevoile cetăţenilor din mediul rural vor fi abordate şi prin alte instrumente ale UE, cum ar fi Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) sau fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI).

După aprobarea primelor şapte planuri strategice PAC, Comisia Europeană îşi menţine angajamentul deplin faţă de aprobarea rapidă a celorlalte 21 de planuri, ţinând seama de calitatea şi de promptitudinea reacţiilor în urma observaţiilor Comisiei. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache)