ATUNCI ŞI ACUM: Teatrul ''C.I. Nottara''
Teatrul "C.I. Nottara" a fost fondat în 1947, ca Teatrul Armatei, pentru ca mai târziu, în 1960, să capete numele marelui actor român Constantin I. Nottara. Teatrul în care astăzi funcţionează Teatrul "C.I. Nottara" cu cele două săli de spectacol a apărut în anul 1946, dată de la care în acest imobil a funcţionat, pentru scurtă vreme, Teatrul Odeon.
"A fost comandat proiectul de arhitectură lui Radu Dudescu, care era arhitectul-şef al Băncii Naţionale şi avea un birou de arhitectură particular în Strada C.A. Rosetti, nr. 43A. Acesta întocmeşte proiectul în trei luni, astfel încât la 31 iulie 1942, cu nr. 06870, este înaintat la Primăria Municipiului Bucureşti - Sectorul I Galben pentru autorizaţia de construcţii. Proiectul de beton armat a fost întocmit de profesorul inginer Aurel A. Beleş. La 26 noiembrie 1942, primarul Sectorului I Galben semnează Autorizaţia de construcţie nr. 9I. Se preciza că se va executa un corp de clădire cu subsol, parter şi 8 etaje din zid cu toate planşeele din beton armat", se arată pe site-ul teatrului, https://www.nottara.ro/.
Se specifica totodată faptul că proiectul şi conducerea lucrărilor aparţin arhitectului Radu Dudescu, iar execuţia se va face de Societatea Naţională de Construcţii Sonaco a inginerului Liviu Ciulley. Imobilul este format din două blocuri distincte, care adăpostesc funcţii diferite: blocul din B-dul Take Ionescu, nr. 20 (astăzi B-dul Magheru) şi blocul din Strada Jules Michellet, nr. 2. El a fost proiectat cu spaţii pentru două teatre, spaţii pentru garsoniere şi apartamente, spaţii pentru prăvălii şi pentru diversele instalaţii necesare. Cele două teatre, care funcţionau în el - Teatrul Odeon şi Teatrul Studio - formau un corp care, din punct de vedere volumetric, ocupa subsolul, parterul şi etajele 1, 2 si 3 din Blocul din Strada Jules Michellet, nr. 2, având pătrunderi parţiale la subsol, parter şi etajele 1 şi 2 în blocul din B-dul Take Ionescu, nr. 20, menţionează aceeaşi sursă.
Colaj foto AGERPRES
Foto 1 - Teatrul Nottara din Bucureşti, 1990/MIHAI ALEXE/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
Foto 2 - Teatrul Nottara din Bucureşti, 2022/ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Sala mare de spectacol - Teatrul Odeon - se desfăşura la parter pe o suprafaţă de 330 mp, la balcon de 190 mp şi la loji de 80 mp. Societatea Naţională de Construcţii Sonaco, a inginerului Liviu Ciulley, a început construcţia imobilului în 1943, dar a întâmpinat o serie de greutăţi din cauza condiţiilor de război. "În luna august 1946, imobilul era terminat la roşu, Teatrul Odeon îşi aştepta inaugurarea în stagiunea de toamnă, Teatrul Studio era finalizat 80%, iar o bună parte din apartamente aveau finisajele terminate (...)", scrie site-ul https://www.nottara.ro/.
La 15 octombrie 1946 era inaugurată Sala Mare a Teatrului Odeon (actualul C.I. Nottara, aflat pe B-dul Magheru, nr. 20), cu spectacolul "Visul unei nopţi de vară" de William Shakespeare, în regia lui Ion Şahighian, care era şi conducător artistic al teatrului. "Astfel, inginerul Ciulley reuşise să îşi ţină promisiunea faţă de copiii săi, Ana şi Liviu, care erau îndrăgostiţi de arta scenică: le construise un teatru adevărat".(https://www.nottara.ro/). Aici a debutat şi regizorul Liviu Ciulei, în calitate de director de scenă, cu piesa "Poveste stranie / Strange", care a fost cea de-a doua montare de la Teatrul Odeon.
Au mai fost realizate pe scena mare, în prima stagiune, spectacolele "Fanny" de Marcel Pagnol (jucată cu titlul "Copilul"), în regia Luciei Sturdza Bulandra, şi "Golden Boy" de Clifford Odets, montat de Ion Sava. Cea de-a doua stagiune, din anul 1947, a continuat seria succeselor. Pe lângă scena mare, unde se proiectau şi filme, a fost deschisă şi scena mică, Studioul teatrului, proiectat şi amenajat pentru experimente artistice. Inaugurarea Studioului s-a făcut cu o piesă românească, "Ave Maria" de Mircea Ştefănescu, tot în regia lui Ion Şahighian.
Colaj foto AGERPRES
Foto1 - Descriere: Teatrul Nottara din Bucureşti, 1990/MIHAI ALEXE/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Foto 2 - Teatrul Nottara din Bucureşti, 2022/ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Naţionalizarea din 1948 a determinat dispariţia rapidă a teatrelor particulare şi apariţia teatrelor de stat. În vara anului 1948, după naţionalizare, Teatrul Odeon a fost desfiinţat, iar în acest imobil a fost instalat Teatrul Armatei. În aceste condiţii, valorosul colectiv al Odeonului a fost preluat, în mare parte, de Lucia Sturdza Bulandra, noua directoare a Teatrului Municipal. "Debutul stagiunii 1948-1949 îi va găsi în acest teatru pe: Dan Nasta, Dem. Savu, Clody Berthola, Corina Constantinescu, Marieta Rareş, Liviu Ciulei, Nicolae Tomazoglu şi Florin Stroe".(https://www.nottara.ro/). Ulterior, teatrul a preluat numele actorului şi pedagogului C.I. Nottara, nume sub care este cunoscut şi astăzi. Primul director al Teatrului C.I. Nottara a fost George Vraca, între anii 1960-1964.
Dintre spectacolele jucate pe scena Teatrului C.I. Nottara până în 1990 amintim: "Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (regia George Rafael, 1960); "Casa cu două intrări" de Calderón de la Barca (regia Mircea Avram, 1963); "Peer Gynt" de Henrik Ibsen (regia George Rafael, 1963); "Act veneţian" de Camil Petrescu (regia Emil Mandric, 1963); "Richard al III-lea" de William Shakespeare (regia Ion Şahighian, 1964); "Şi eu am fost în Arcadia" (regia Dan Nasta, 1971); "Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă" (regia Dan Micu, 1979); "Citadela sfărâmată" (regia Mihai Berechet, 1984); "Al patrulea anotimp" (regia Dan Micu, 1989); "Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian (regia Alexandru Dabija, 1984) etc.
După 1990 au fost puse în scenă spectacole precum: "Henric al IV-lea" de Luigi Pirandello (regia Dominic Dembinski, 1990); "Luv (Amor American)" de Murray Schisgal (regia Nae Caranfil, 1990); "Regele moare" de Eugene Ionesco (regia Dominic Dembinski, 1991); "Transfer de personalitate" de Dumitru Solomon (regia Mircea Cornisteanu, 1991); "Nora" de Henrik Ibsen (regia Mircea Cornişteanu, 1992); "Prinţul negru" de Iris Murdoch (regia Cornel Todea, 1994); "Avarul" de J.-B.P. Moliere (regia Mircea Cornişteanu, 1994); "Doctorul minune" de Hristache Popescu (regia Ion Lucian, 1995); "Pygmalion" de George Bernard Shaw (regia Dominic Dembinski, 1995); "Thomas Becket" de Jean Anouilh (regia Alexandru Repan, 1995), "Jocul dragostei şi al morţii" de Romain Rolland (regia Lucian Giurchescu, 2004); "Hangiţa" de Carlo Goldoni (regia Tino Geirun, 2005); "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht (regia Diana Lupescu, 2009); "Nu vorbiţi cu actorii" de Tom Dudzick şi "Vacanţă în Guadelupa" de Pierre Sauvil şi Éric Assous (ambele în regia Dianei Lupescu, 2011) etc.
În fiecare stagiune, repertoriul cuprinde în jur de 25 de titluri cumulat pe cele două scene, atât la Sala Horia Lovinescu - cu o capacitate de 339 de locuri şi o scenă italiană (deschidere: 7,40 m; adâncime: 8,40 m), cât şi la Sala Studio - "George Constantin" - un spaţiu elegant şi funcţional cu maximum 100 de locuri (dimensiunile scenei de aproximativ: deschidere - 7 m; adâncime: 7,5 m), indică, de asemenea, site-ul teatrului.
Teatrul "C.I. Nottara" a fost prezent la cele mai importante festivaluri de gen din ţară şi a efectuat numeroase turnee în Europa. Începând cu luna mai 2015, Teatrul Nottara face parte din platforma EFFE (Europe for Festivals, Festivals for Europe), iniţiată de Asociaţia Festivalurilor Europene (EFA - European Festivals Association). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu, Florin Vlădescu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin