DOCUMENTAR: 50 de ani de la inaugurarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I (16 mai)
La 16 mai 1972 a avut loc inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I, amplasat pe Dunăre la km 943, la 15 kilometri amonte de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Hidrocentrala de la Porţile de Fier I este cea mai mare din România, este una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre, se menţionează pe site-ul https://muzeulportilordefier.patrimoniu.ro/.
În arealul defileului Dunării de la Cazane şi Porţile de Fier, cursul Dunării a fost amenajat complex (1964-1971), prin colaborarea între România şi Iugoslavia, realizându-se lacul de acumulare Porţile de Fier I (130 km lungime, 5 km lăţime maximă, cca 700 kmp şi 2,1 miliarde mc de apă), creat în spatele barajului construit între localităţile Gura Văii (România) şi Sip (Iugoslavia), şi hidrocentrala Porţile de Fier I, cu o putere instalată de 2.100 MW, din care 1.050 MW aparţin României, după cum indică lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).
Explicaţie foto: Lucrări de construcţie la barajul Centralei Hidroelectrice de la Porţile de Fier I. (9 iun. 1965)
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
În iunie 1956, cu ocazia vizitei oficiale în România a unei delegaţii guvernamentale conduse de preşedintele RSF Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-a hotărât, între altele, crearea unei comisii mixte care să studieze posibilităţile construirii în comun a unei hidrocentrale pe Dunăre, în sectorul Porţile de Fier. La 12 iunie 1963 a fost parafat, la Bucureşti, Acordul româno-iugoslav privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I (în valoare de 140 milioane lire sterline), indică volumul "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
În noiembrie 1963, cu prilejul vizitei de stat în Iugoslavia a unei delegaţii române conduse de preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut loc semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Acordul a fost ratificat de România la 24 iunie 1964. La 7 septembrie 1964 au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Sip, în prezenţa şefilor de stat ai României şi Iugoslaviei, festivităţile de inaugurare a lucrărilor, iar la 16 mai 1972 a avut loc inaugurarea oficială a Sistemului energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I ("Istoria României în date").
Explicaţie foto: Lucrări de construcţie la barajul Centralei Hidroelectrice de la Porţile de Fier I. (9 iun. 1965)
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
Prin formarea lacului de acumulare s-au inundat terenuri şi localităţi (zece pe malul românesc şi şapte pe malul sârbesc), căi ferate, şosele, poduri, podeţe dar şi monumente istorice. "Un adevărat ostrov mitologic, insula Ada Kaleh a fost înghiţită de apele Dunării în anul 1968, odată cu formarea lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Se afla între barajul de la Porţile de Fier şi Orşova, avea 1750 m lungime, o lăţime de 400-500 m", se aminteşte pe site-ul https://muzeulportilordefier.patrimoniu.ro/.
Explicaţie foto: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Foto: (c) ION DUMITRU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
"Grandiosul obiectiv de la Porţile de Fier I constituie realizarea cea mai de seamă a hidroenergeticii româneşti, contribuind nu numai la obţinerea unei producţii de peste 6 miliarde KWh/an (partea românească), ci şi la rezolvarea problemei navigaţiei fluviale prin Defileul Dunării" (https://muzeulportilordefier.patrimoniu.ro/).
Explicaţie foto: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Foto: (c) ION DUMITRU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Lucrările pentru realizarea obiectivului principal s-au derulat pe două şantiere naţionale, românesc şi iugoslav, în perioada 1965-1971. "Obiectivul este simetric faţă de axa Dunării şi este compus din două centrale hidroelectrice cu câte şase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, două ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (câte una pentru fiecare parte) şi un baraj deversor cu 14 câmpuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus în funcţiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrală au fost puse în funcţiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a făcut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile şi puterea lor instalată agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume", se menţionează pe site-ul https://www.hidroelectrica.ro/.
Explicaţie foto: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Foto: (c) ION DUMITRU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Obiectivul este exploatat în parteneriat cu Republica Serbia. Hidrocentrala Porţile de Fier I este echipată cu douăsprezece turbine Kaplan verticale, câte şase pentru partea română şi şase pentru partea sârbă, parametrii energetici iniţiali ai acesteia fiind: puterea instalată totală a şase hidroagregate -1.050 MW, puterea instalată unitară - 178 MW.
În urma programului de retehnologizare, implementat între anii 1999 şi 2011 cu fonduri europene şi guvernamentale, în centrala românească, puterea nominală la cupla turbinelor a crescut de la 178 MW la 194 MW. Retehnologizarea a reprezentat un pas important în asigurarea unui nou ciclu de viaţă pentru cele şase hidroagregate cu care este echipat obiectivul Porţile de Fier I, al cărui randament a sporit de la 94,24% la 94,74%. De asemenea, debitul instalat al turbinelor a crescut de la 725 mc/secundă la 840 mc/secundă. Totodată, s-au îmbunătăţit timpii de mentenanţă şi a sporit fiabilitatea agregatelor cu încă 30 de ani. S-au mai efectuat investiţii de modernizare la ecluză şi alte echipamente, parametrii energetici după retehnologizare ai Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I fiind puterea instalată totală - 1.167 MW, puterea instalată unitară - 194,5 MW, producţia de proiect a centralei pentru un an mediu hidrologic (5.520 mc/s) - 5.241 GWh/an, ceea ce reprezintă circa 10% din producţia la nivel naţional. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 31 august - 4 septembrie 2026
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și-a continuat vizitele în statele membre ale UE în cadrul ''Tour des Capitales'' pentru întrevederi cu lideri naționali. UE și unele state membre au convocat oficiali ai ambasadelor Rusiei în legătură cu tentativa de atac cu dronă de la Leipzig. UE a suspendat importurile de ca
Retrospectiva evenimentelor interne 31 august - 4 septembrie 2026
Vizita președintelui Consiliului European, Antonio Costa, în România, participarea, pentru prima dată în mandatul său, a lui Nicușor Dan la o ședință a CSM, desfășurarea, la București, a ediției 2026 a Reuniunii Anuale a Diplomației, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern, debutul sesiunii parlamentare de toamnă și alegerea bir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Concertul 'Vivaldi, vioara celor patru anotimpuri la Muzeul Național Cotroceni' (București, 4 septembrie) Vineri, 4 septembrie 2026, ora 17:00, are loc concertul de deschidere a primei ediții a proiectului 'MUZICA LA MUZEU. O incursiune în lumea artelor', care va fi susținut în Salonul Cerchez al Muzeului Național
FRAGMENT DE ISTORIE: 245 de ani de la fondarea orașului Los Angeles (4 septembrie)
Din punct de vedere istoric, zonele din prezentul Los Angeles au fost ținuturile triburilor native americane Chumash și Tongva. Pe 4 septembrie 1781, un grup de coloniști format din 14 familii, numărând 44 de persoane, a stabilit o comunitate agricolă în zonă, numind-o 'El Pueblo de Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Portiuncula', ceea ce s-ar tra
PERSONALITATEA ZILEI: Tit Simedrea, mitropolit al Bucovinei (1941-1945)
Tit Simedrea (din botez Teodor), mitropolit, istoric, s-a născut la 4 septembrie 1886, în Naipu, județul Giurgiu. Viitor mitropolit al Bucovinei (1941-1945), Teodor Simedrea a făcut studii la Seminarul 'Nifon', apoi la Facultatea de Teologie din București și la Facultatea de Drept din Iași, cu specializarea în Teologie la Montpellier și Par
DOCUMENTAR: 20 de ani de la moartea lui Steve Irwin, 'The Crocodile Hunter', ocrotitor al faunei sălbatice (4 septembrie)
Educator și ocrotitor al faunei sălbatice, Stephen Robert Irwin s-a născut la 22 februarie 1962, în Essendon, lângă Melbourne. Pasiunea pentru ocrotirea reptilelor, în special a crocodililor, i-a fost insuflată de părinții săi, oameni simpli, însă implicați în ocrotirea animalelor sălbatice. S-a mutat cu familia sa la Beerwah, Queensland, unde p
DOCUMENTAR: Artista Beyonce împlinește 45 de ani (4 septembrie)
Beyonce (pe numele său complet Beyonce Giselle Knowles-Carter) este o cântăreață, compozitoare și actriță americană care a devenit faimoasă la sfârșitul anilor 1990 ca solistă a grupului R&B Destiny's Child și care are, în prezent, o carieră solo de mare succes. În 2023, a doborât recordul pentru cele mai multe premii Grammy câștig
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 septembrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Vavila, episcopul Antiohiei; Sf. Proroc Moise; Sf. Mc. Petroniu Greco-catolice Sf. ep. M. Vavila; Sf. pf. Moise Romano-catolice Ss. Rozalia, fc.; Moise, profet Sfântul Mucenic Vavila este pomenit în calendar
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 septembrie
Este a 247-a zi a anului 2026. Au mai rămas 118 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 42 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 23 h 27 și apune la 13 h 13 m. Ultimul Pătrar la 10 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și cântăreața Irene Papas
Una dintre cele mai cunoscute actrițe grecești din toate timpurile, cu o carieră de peste cincizeci de ani, Irene Papas a jucat în unele dintre cele mai emblematice filme grecești și internaționale lansate în a doua jumătate a secolului XX. A devenit cunoscută la nivel internațional cu rolurile avute în filmele 'The Guns of Navarone' (1961), regia J
DOCUMENTAR: 35 de ani de la moartea regizorului Frank Capra (3 septembrie)
Frank Capra a fost unul dintre cei mai proeminenți regizori ai industriei cinematografice, filmele sale propunând optimismul incredibil al triumfului omului obișnuit asupra oricăror vicisitudini. S-a născut la 18 mai 1897, în Bisacquino, Sicilia (Italia), și a fost absolvent de inginerie chimică în 1918, la Institutul de Tehnologie din Califo
Solista de muzică ușoară Marina Voica împlinește 90 de ani (3 septembrie)
O prezență fascinantă, elegantă, energică și carismatică, solista de muzică ușoară Marina Voica a cucerit publicul prin vocea caldă și zâmbetul inconfundabil. S-a născut în 3 septembrie 1936, la Ivanovo, în Rusia unde a studiat vioara la o școală de muzică, a absolvit liceul (1954) și a studiat autodidact pianul, potrivit
Reuniune informală a miniștrilor afacerilor europene ai UE (Dublin, 3-4 septembrie)
O reuniune informală a miniștrilor afacerilor europene ai UE are loc la Dublin, în zilele de 3-4 septembrie 2026, sub egida președinției irlandeze a Uniunii Europene, temele de discuție fiind Cadrul Financiar Multianual, procesul de extindere sau reziliența democratică a Uniunii Europene, conform site-urilor
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 septembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stânișoara; Sf. Sfințit Mc. Antim, episcopul Nicomidiei; Sf. Cuv. Teoctist din Palestina Greco-catolice Sf. ep. Antim; Sf. cuv. Teoctist Romano-catolice Sf. Grigore cel Mare, pp. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 septembrie
Este a 246-a zi a anului 2026. Au mai rămas 119 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 41 m și apune la 19 h 49 m. Luna răsare la 22 h 36 și apune la 13 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)