DOCUMENTAR: 50 de ani de la inaugurarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I (16 mai)
La 16 mai 1972 a avut loc inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I, amplasat pe Dunăre la km 943, la 15 kilometri amonte de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Hidrocentrala de la Porţile de Fier I este cea mai mare din România, este una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre, se menţionează pe site-ul https://muzeulportilordefier.patrimoniu.ro/.
În arealul defileului Dunării de la Cazane şi Porţile de Fier, cursul Dunării a fost amenajat complex (1964-1971), prin colaborarea între România şi Iugoslavia, realizându-se lacul de acumulare Porţile de Fier I (130 km lungime, 5 km lăţime maximă, cca 700 kmp şi 2,1 miliarde mc de apă), creat în spatele barajului construit între localităţile Gura Văii (România) şi Sip (Iugoslavia), şi hidrocentrala Porţile de Fier I, cu o putere instalată de 2.100 MW, din care 1.050 MW aparţin României, după cum indică lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).
Explicaţie foto: Lucrări de construcţie la barajul Centralei Hidroelectrice de la Porţile de Fier I. (9 iun. 1965)
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
În iunie 1956, cu ocazia vizitei oficiale în România a unei delegaţii guvernamentale conduse de preşedintele RSF Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-a hotărât, între altele, crearea unei comisii mixte care să studieze posibilităţile construirii în comun a unei hidrocentrale pe Dunăre, în sectorul Porţile de Fier. La 12 iunie 1963 a fost parafat, la Bucureşti, Acordul româno-iugoslav privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I (în valoare de 140 milioane lire sterline), indică volumul "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
În noiembrie 1963, cu prilejul vizitei de stat în Iugoslavia a unei delegaţii române conduse de preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut loc semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Acordul a fost ratificat de România la 24 iunie 1964. La 7 septembrie 1964 au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Sip, în prezenţa şefilor de stat ai României şi Iugoslaviei, festivităţile de inaugurare a lucrărilor, iar la 16 mai 1972 a avut loc inaugurarea oficială a Sistemului energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I ("Istoria României în date").
Explicaţie foto: Lucrări de construcţie la barajul Centralei Hidroelectrice de la Porţile de Fier I. (9 iun. 1965)
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
Prin formarea lacului de acumulare s-au inundat terenuri şi localităţi (zece pe malul românesc şi şapte pe malul sârbesc), căi ferate, şosele, poduri, podeţe dar şi monumente istorice. "Un adevărat ostrov mitologic, insula Ada Kaleh a fost înghiţită de apele Dunării în anul 1968, odată cu formarea lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Se afla între barajul de la Porţile de Fier şi Orşova, avea 1750 m lungime, o lăţime de 400-500 m", se aminteşte pe site-ul https://muzeulportilordefier.patrimoniu.ro/.
Explicaţie foto: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Foto: (c) ION DUMITRU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
"Grandiosul obiectiv de la Porţile de Fier I constituie realizarea cea mai de seamă a hidroenergeticii româneşti, contribuind nu numai la obţinerea unei producţii de peste 6 miliarde KWh/an (partea românească), ci şi la rezolvarea problemei navigaţiei fluviale prin Defileul Dunării" (https://muzeulportilordefier.patrimoniu.ro/).
Explicaţie foto: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Foto: (c) ION DUMITRU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Lucrările pentru realizarea obiectivului principal s-au derulat pe două şantiere naţionale, românesc şi iugoslav, în perioada 1965-1971. "Obiectivul este simetric faţă de axa Dunării şi este compus din două centrale hidroelectrice cu câte şase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, două ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (câte una pentru fiecare parte) şi un baraj deversor cu 14 câmpuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus în funcţiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrală au fost puse în funcţiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a făcut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile şi puterea lor instalată agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume", se menţionează pe site-ul https://www.hidroelectrica.ro/.
Explicaţie foto: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Foto: (c) ION DUMITRU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Obiectivul este exploatat în parteneriat cu Republica Serbia. Hidrocentrala Porţile de Fier I este echipată cu douăsprezece turbine Kaplan verticale, câte şase pentru partea română şi şase pentru partea sârbă, parametrii energetici iniţiali ai acesteia fiind: puterea instalată totală a şase hidroagregate -1.050 MW, puterea instalată unitară - 178 MW.
În urma programului de retehnologizare, implementat între anii 1999 şi 2011 cu fonduri europene şi guvernamentale, în centrala românească, puterea nominală la cupla turbinelor a crescut de la 178 MW la 194 MW. Retehnologizarea a reprezentat un pas important în asigurarea unui nou ciclu de viaţă pentru cele şase hidroagregate cu care este echipat obiectivul Porţile de Fier I, al cărui randament a sporit de la 94,24% la 94,74%. De asemenea, debitul instalat al turbinelor a crescut de la 725 mc/secundă la 840 mc/secundă. Totodată, s-au îmbunătăţit timpii de mentenanţă şi a sporit fiabilitatea agregatelor cu încă 30 de ani. S-au mai efectuat investiţii de modernizare la ecluză şi alte echipamente, parametrii energetici după retehnologizare ai Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I fiind puterea instalată totală - 1.167 MW, puterea instalată unitară - 194,5 MW, producţia de proiect a centralei pentru un an mediu hidrologic (5.520 mc/s) - 5.241 GWh/an, ceea ce reprezintă circa 10% din producţia la nivel naţional. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I. (12 mai 1972)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)