Biserica Basilescu, situată în Bulevardul Bucureştii Noi nr. 116 din sectorul 1 al Capitalei, a fost construită în 1898 (atunci a fost pusă piatra de temelie), pe moşia Măicăneşti - Grefoaicele, aparţinând decanului Facultăţii de Drept din acele vremuri, profesor Nicolae Basilescu. La iniţiativa acestuia a fost creat şi cartierul Bucureştii Noi, conform site-ului http://bisericabasilescu.ro/.

Conform pisaniei, la 29 mai 1898, în zilele domniei regelui Carol I, în prezenţa mitropolitului primat Iosif Gheorghian şi a altor creştini, Nicolae şi Ecaterina Basilescu au aşezat piatra de temelie a bisericii. Biserica a fost construită de arhitectul George Mandrea şi arhitectul constructor E. Kaparovski. Pictura interioară a fost executată de pictorul danez Age Exner (1899-1900), folosind aceleaşi tehnici şi stil ca şi la bisericile Mănăstirii Curtea de Argeş, Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi şi cea a Mănăstirii Sinaia. În Primul Război Mondial, biserica a folosit ca magazie şi ca adăpost pentru prizonieri.

Biserica a rămas nesfinţită până în 1922, fiind folosită drept capelă mausoleu pentru familia ctitorului. Lăcaşul a fost prevăzut încă de la construire cu un larg subsol-cavou. Aici sunt înmormântaţi Ecaterina Basilescu (1900), Lidia Basilescu (fiica lui Nicolae - 1933), Nicolae Basilescu (1938) şi Margareta Vlădoianu, născută Basilescu (1961), precizează site-ul bisericii.

După 1918, biserica a fost dotată cu mobilier, sfinte odoare şi i s-a restaurat pictura grav avariată, fiind târnosită apoi ca paraclis al familiei Basilescu. Întâiul preot deservent a fost pr. Stelian Marinescu, de la parohia Sf Gheorghe Griviţa, urmat de pr. Mihail Şerpoianu, de la parohia Podeanu, şi de pr. Gheorghe Bărbulescu de la parohia Sf. Andrei Chitila II (parohii care în acea vreme nu aveau biserici). Între 1934 şi 1937, ctitorul Nicolae Basilescu îl aduce ca preot pe Nicolae Dragomirescu, apoi pe pr. Clement Popescu. Din 1943, lăcaşul devine biserică parohială. În 1947 şi 1948, este numit preotul Ioan Chirilă. Cutremurul din 1940 a produs avarii bisericii, deteriorând mai ales turla cea mare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-au produs ale deteriorări, lucrările de refacere şi restaurare realizându-se în 1945. 

  
Poza 1 - Vedere către Biserica Basilescu, dinspre Parcul Basilescu din Bucureştii Noi, 1955 (placă fotografică)/Autor: AGERPRES, Credit: AGERPRES ARHIVA FOTO

Poza 2 - Vedere din Parcul Basilescu spre Biserica Basilescu din Bulevardul Bucureştii Noi, 2022/Autor: SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În 1945, după restaurarea bisericii, pictorul Vasile Blendea a refăcut ansamblul pictural. Atunci au fost înlocuite icoanele împărăteşti, pictate de Vera Basilescu, scrie site-ul https://www.biserici.org.

În perioada 1945-1946, geamurile au fost înlocuite cu vitralii realizate de Traian Pârvu, unul dintre ele fiind donat de familia vrednicului de pomenire ÎPS Bartolomeu Anania (pe numele de mirean Valeriu Anania). Abia în iunie 1943, după mulţi ani de frământări, moştenitorii au semnat actul de donaţie, iar biserica a devenit Biserica Parohială "Basilescu" Bucureştii Noi, precizează site-ul http://bisericabasilescu.ro/.
    
În urma cutremurului din 1977, biserica a suferit grave daune, astfel încât, în 1979, au fost reconstruite cele două turle, iar în 1980 au fost executate lucrări capitale de reparaţie a exteriorului. Pictura a fost şi ea restaurată, în 1970, iar mai apoi în 2000, prin osteneala părintelui paroh Barbu Gheorghe. Alături de biserică a fost construită, în perioada 1988-1993, o capelă pentru cei adormiţi, pictată în 1999 şi restaurată în 2008, mai notează site-ul https://www.biserici.org/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)