O PERSONALITATE PE ZI: Compozitorul Theodor Grigoriu
Compozitorul Theodor Grigoriu s-a născut la 25 iulie 1926, la Galaţi.
A făcut studii cu George Enacovici (1935-1936) şi a absolvit Conservatorul Pro-Arte din Bucureşti (1938-1939), cu Romeo Alexandrescu (teorie-solfegii), Nina Alexandrescu (vioară), Emanoil Ciomac (istoria muzicii). S-a perfecţionat, apoi, cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie; 1949-1954) şi la Conservatorul P. I. Ceaikovski din Moscova (1954-1955). A absolvit Facultatea de Arhitectură din Bucureşti (1949), conform volumului "Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi" (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1970) şi site-ului http://www.thgrigoriu.ro/.
A fost profesor la Universitatea de Teatru şi Film din Bucureşti (1997-1998) şi profesor asociat la Universitatea de Muzică din Bucureşti (1998-1999), conform http://aarc.ro/.
A fost secretar al Uniunii Compozitorilor din România, începând cu 1968. A susţinut emisiuni radiofonice şi de televiziune. A scris studii şi articole în publicaţiile "Muzica", "Contemporanul" etc.
A compus muzică de teatru pentru: "Burghezul gentilom" de Moliere (1949), "Horia" de Mihail Davidoglu (1956), "Antigona" de Sofocle (1958), "Cum vă place" de W. Shakespeare (1962), "Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (1963), "Caniota" de Eugene Labiche (1965), "Baltagul" după Mihail Sadoveanu (1968), "Comedianţii" după Locatelli (1969), mai scrie volumul "Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi".
În ceea ce priveşte muzica simfonică, a compus: "Simfonia cantabile" (1950, revizuită în 1966), "Dans tătar" (1953), "Suită teatrală în stil clasic" (1956), "Variaţiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann" (1955), "Vis comic" (1959), "Omagiu lui Enescu" (1960), "Melodie infinită" (1969).
Dintre compoziţiile de muzică vocal-simfonică, amintim: "Cantată pentru 23 August" (1951), "Odă oraşului meu" (1963), "Elegie pontică" pe versuri de Ovidiu (1969).
A scris muzică de film pentru "Erupţia" (regia Liviu Ciulei, 1957), "Valurile Dunării" (regia Liviu Ciulei, 1960), "Setea" (regia Mircea Drăgan, 1961), "Lupeni 29" (regia Mircea Drăgan, 1963), "Neamul Şoimăreştilor" (regia Mircea Drăgan, 1964), "Pădurea spânzuraţilor" de Liviu Rebreanu (regia Liviu Ciulei, 1965), "Golgota" (regia Mircea Drăgan, 1966), "Dacii" (regia Sergiu Nicolaescu, 1967), "Columna" (regia Mircea Drăgan, 1968), "Castelul condamnţilor" (regia Mihai Iacob, 1969), "Ştefan cel Mare - Vaslui 147" (regia Mircea Drăgan) etc.
"Cvartetul de coarde nr. 1" (1943), "Trio pentru pian, vioară şi violoncel" (1943), "Pe Argeş în sus" (1953) se numără printre compoziţiile aparţinând genului muzică de cameră.
Printre compoziţiile de muzică corală se numără: "La râu" (1951), "În livadă" (1954), "Patriei mele" (1954).
"Sub mesteacăn" (1952), "Cântece de pastor" (1952), "Cinci poeme" (1962) sunt o parte dintre compoziţiile de muzică vocală.
Alte compoziţii ale sale: "Canti per Europa" - oratoriu pentru cor şi orchestră" (1978), "Vocalizele mării" - simfonie corală, pentru cor mixt şi orgă (1984), "Partita a sonar Nr.1" - pentru flaut (1987), "Cele patru anotimpuri" (anotimpuri româneşti) - patru concerte pentru vioară şi orchestră de cameră cu pian (1988), Quartet Nr. 2 "În căutarea ecoului" - pentru coarde (1993), "Dincolo de tăcere - Iisus", pentru voce şi pian (1999), "Aeterna Verba in anno MM" (2000), pentru cor şi orchestră - meditaţie liturgică pe textul unei rugăciuni din secolul I (2000), sonata "Eterna întoarcere" pentru vioară şi pian, din ciclul "Bizanţ după Bizanţ" (2004), conform http://www.thgrigoriu.ro/.
A primit Menţiunea a II-a la Premiul de Compoziţie George Enescu (1944), Premiul de Stat (1964), Premiul pentru muzică de film - Pelicanul Alb (1965), Ordinul Meritul Cultural cl. III (1969), Premiul "George Enescu" al Academiei Române (1977). În 1990, a fost ales membru definitiv al Academiei Franceze "Arts-Sciences-Lettres". A fost distins cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, pentru întreaga sa creaţie (1999), mai scriu site-ul http://www.thgrigoriu.ro/ şi volumul citat mai sus.
A murit la 21 mai 2014. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2026. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 24 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.