La data de 17 iulie este marcată Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale. Cu acest prilej este aniversată semnarea în 1998 a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, document de referinţă pentru justiţia internaţională privind protejarea faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii şi de crime de război, potrivit asp.icc-cpi.int.

Alegerea acestei date a avut loc în 2014, ca urmare a declaraţiei adoptate, la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI). Marcarea acestei zile constituie un bun prilej pentru confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.

CPI este prima instanţă penală internaţională permanentă, iar în prezent 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, arată site-ul www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină şi Caraibe, iar 25 sunt din vestul şi nordul Europei şi Australia, potrivit asp.icc-cpi.int.

România a făcut demersuri în perioada interbelică, prin reputatul diplomat şi jurist român Vespasian Pella, pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în slujba păcii şi stabilităţii în lume.

Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând astfel la intrarea în vigoare a documentului. În cursul anului 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În această calitate, România a organizat, la Bucureşti, la Haga şi la New York, o serie de evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi activitatea acestei instanţe penale internaţionale, conform site-ului www.mae.ro.

În 8 decembrie 2014, în cadrul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani. La 16-17 iulie 2018, s-au desfăşurat, la Haga, evenimente pentru aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În data de 19 iunie 2020, ambasadorul României la Haga, Brânduşa Predescu, a prezidat ultima reuniune în format HoMs (şefi de misiune ai ţărilor UE) organizată, la Haga, sub auspiciile Preşedinţiei române a Consiliului UE. La eveniment a participat şi invitatul special, Chile Eboe-Osuji, preşedinte al Curţii Penale Internaţionale (CPI), precizează www.mae.ro.

La 9 noiembrie 2020, ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a avut întâlniri cu preşedintele Curţii Penale Internaţionale (CPI), Chile Eboe-Osuji, şi cu preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), Abdulqawi Ahmed Yusuf, cu prilejul unei vizite oficiale în Regatul Ţărilor de Jos. Întrevederile cu cei doi oficiali au evidenţiat importanţa acordată de România utilizării dreptului internaţional în sprijinul consolidării păcii şi securităţii internaţionale şi rolului instanţelor internaţionale în promovarea şi consolidarea statului de drept la nivel global, conform mae.ro. În cadrul dialogului cu preşedintele CPI Chile Eboe-Osuji au fost abordate problemele de actualitate de pe agenda Curţii, precum procesul de revizuire a activităţii acesteia şi teme de interes comun. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) global.unitednations.entermediadb.net