Jocurile celei de-a XXIX-a Olimpiade de vară s-au desfăşurat la Beijing, între 8 şi 24 august 2008, potrivit olympics.com, sub sloganul "O lume, un vis". A fost a treia ediţie a Jocurilor Olimpice de vară care s-a desfăşurat în Asia, după cele din Tokyo, în 1964 şi Seul, în 1988.

Pentru prima dată, Jocurile au fost transmise integral la TV în format high definition. A fost stabilit un record de audienţă, peste două treimi din populaţia planetei urmărind cel puţin o probă din cadrul Jocurilor Olimpice, arată cosr.ro. Site-ul oficial al Comitetului Olimpic Internaţional - www.olympic.org - a stabilit un nou record cu ocazia Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing. În jur de 5,7 milioane de internauţi au vizitat site-ul olimpic, în perioada competiţiei, faţă de numai 2,8 milioane de utilizatori, la JO de la Atena, în 2004.

Startul întrecerilor a fost dat la ora 8.08, în ziua de 8.08.2008, cifra 8 fiind asociată, în cultura chineză, cu prosperitatea.

Un număr record de 204 ţări au avut reprezentanţi la întrecerile sportive, făcându-şi debutul Insulele Marshall, Muntenegru şi Tuvalu. În competiţie au intrat 10.942 sportivi, dintre care 4.637 femei. Cea mai numeroasă delegaţie a fost cea a Republicii Populare Chineze, 639 de sportivi, urmată de SUA - 596 sportivi şi de Federaţia Rusia - 467 sportivi. S-a concurat la 28 de sporturi, printre probele nou-introduse aflându-se maratonul de 10 km la înot şi cea feminină de 3.000 m obstacole la atletism.

România a fost reprezentată de 102 de sportivi, 63 de femei şi 39 bărbaţi, care au participat la 16 sporturi.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES/ FOTO

Competiţiile s-au desfăşurat în 31 de baze sportive în Beijing şi 6 baze sportive în Qingdao, Hong Kong, Tianjin, Shanghai, Shenyang şi Qinhuangdao.

La eveniment au fost acreditaţi 24.562 de jurnalişti, din 159 de ţări.

Startul Jocurilor a fost dat de preşedintele chinez de atunci, Hu Jintao. Impresionanta ceremonie de deschidere a avut loc pe Stadionul Olimpic "Cuibul de pasăre", cu o capacitate de 91.000 de locuri, arena sportivă cu cea mai avangardistă arhitectură din lume. Centrul Naţional Acvatic Beijing, supra-numit "Cubul de apă", a fost o altă capodoperă a arhitecturii futuriste cu care organizatorii chinezi au uimit lumea. Unele probe de ciclism s-au desfăşurat de-a lungul Marelui Zid Chinezesc, oprindu-se la porţile Oraşului Interzis.

Ştafeta flăcării olimpice a fost cea mai lungă înregistrată vreodată, fiind purtată timp de 130 de zile, de-a lungul a 137.000 kilometri în întreaga lume, ajungând pentru prima oară pe Everest, iar apoi la Beijing, în ziua de 6 august 2008.

Ediţia de la Beijing a rămas în istorie ca una a recordurilor şi superlativelor. Au fost spulberate peste 40 de recorduri mondiale şi peste 130 de recorduri olimpice.

Dacă atletul jamaican Usain Bolt a terminat proba de 100 de metri în 9.69 secunde, iar cea de 200 metri în 19.30, cucerind medaliile de aur cu recorduri mondiale, înotătorul american Michael Phelps a câştigat opt medalii de aur, depăşind recordul stabilit de compatriotul său Mark Spitz, care cucerise 7 medalii la ediţia Jocurilor Olimpice de la Munchen, din 1972. Michael Phelps a devenit, totodată, sportivul cu cele mai multe medalii cucerite, în total, la Jocurile Olimpice: 16 medalii olimpice, dintre care 14 de aur şi 2 de bronz.

Probele feminine de sărituri în apă au fost dominate de Jingjing Guo, reprezentantă a ţării gazdă, care a obţinut 4 medalii de aur şi 2 de argint.

La proba de 800 m, înotătoarea britanică Rebecca Adlington a depăşit cu peste două secunde recordul stabilit cu aproape 20 de ani în urmă de americanca Janet Evans. Adlington s-a impus şi la 400 m, devenind prima înotătoare britanică medaliată cu aur de după 1960.

O figură frumoasă a făcut şi atletul etiopian Kenenisa Bekele, care a stabilit două recorduri olimpice la cursele de 5.000 m (terminată cu timpul de 12:57.82), respectiv la cea de 10.000 m (cu timpul de 27:01.17). La rândul său, Samuel Kamau Wanjiru, din Kenya, a trecut linia de sosire a maratonului masculin cu timpul de 2:06:32, care a constituit un nou record olimpic. Italianul Alex Schwazer s-a remarcat la proba de 50 km marş, unde a stabilit recordul olimpic de 3:37:09.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Rusoaicele Gulnara Galkina-Samitova şi Elena Isinbaeva au stabilit recorduri mondiale în proba feminină de 3.000 m obstacole, respectiv la săritura cu prăjina.

Atleţii chinezi au cucerit cele mai multe medalii de aur, în număr de 48, la care s-au adăugat 22 de argint şi 30 de bronz. Cei americani, situaţi pe a doua poziţie a podiumului după numărul de medalii, au obţinut 36 medalii de aur, 39 de argint şi 37 de bronz. Pe locul al treilea s-a aflat delegaţia Federaţiei Ruse, cu 24 de medalii de aur, 13 de argint şi 23 de bronz, conform olympics.com.

Printre marii performeri, răsplătiţi cu medalii, s-au aflat sportivii români, care au cucerit 4 medalii de aur, 1 de argint şi 4 de bronz, ocupând locul 17 în clasamentul pe medalii, conform cosr.ro. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: olympics.com