Maestrul Radu Beligan - personalitate marcantă a teatrului şi filmului, actor şi regizor, membru de onoare al Academiei Române - s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, judeţul Bacău, potrivit site-ului http://www.tnb.ro/ro/radu-beligan.

A urmat studiile liceale la Iaşi, între anii 1929 şi 1937, ca intern la Liceul "C. Negruzzi", apoi a studiat Dreptul şi Filosofia la Bucureşti, în perioada 1937-1938, menţionează site-ul amintit. Apoi a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică şi Artă Dramatică de la Bucureşti, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra.

Actorul Radu Beligan în 1952 (placă fotografică).

Foto: (c)  VLAD RUSEANU/ Arhiva istorică AGERPRES

A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul ''Crimă şi pedeapsă'', după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul ''Regina Maria'' (1937-1938), la ''Uranus'' (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ''C.A. Rosetti'', la Teatrul ''Tudor Muşatescu'', la Majestic, la Savoy, la Teatrul ''Comedia'', la Teatrul Municipal. La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.

În 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - ''Celebrul 702'' de Alexandru Mirodan, în regia semnată de Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele ''Şeful sectorului suflete'' de Alexandru Mirodan (1963), ''Rinocerii'' de Eugene Ionesco (1964), ''Capul de răţoi'' de George Ciprian (1966), ''Opinia Publică'' de Aurel Baranga (1967), ''Ucigaş fără simbrie'' de Eugene Ionesco (1968).

Actorul Radu Beligan în 1961. 

Foto: (c)  MARIA POSTELNICU/ Arhiva istorică AGERPRES

Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme.

"A fost Rică Venturiano din 'O noapte furtunoasă', Agamiţă Dandanache din 'O scrisoare pierdută', Catindatul din 'D'ale carnavalului' de I.L. Caragiale, unul dintre dramaturgii români preferaţi. Celebre rămân şi rolurile Bérenger din 'Rinocerii' lui Eugene Ionesco, Cyrano de Bergerac din piesa cu acelaşi titlu a lui Edmond Rostand, Richard al III-lea al lui Shakespeare, Actorul din 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, 'Filipetto' din Bădăranii de Carlo Goldoni, Antonio Salieri din 'Amadeus' de Peter Schaffer sau Gulielmo din 'Numele trandafirului' de Umberto Eco", notează site-ul http://www.academiaromana.ro.

Actorul Radu Beligan în piesa "Celebrul 702" de Alexandru Miron, la Teatrul de Comedie, 1961. 

Foto: (c)  MARIA POSTELNICU / Arhiva istorică AGERPRES

A avut o activitate bogată şi în emisiunile de radio şi de televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din ''O noapte furtunoasă'', în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul rol din cinematografie a fost cel din ''După-amiaza unui torţionar'', în regia lui Lucian Pintilie (2001). Din filmografia marelui actor mai amintim: "Lanţul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit volumului "1234 cineaşti români" (autori Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, apărut la Editura Ştiinţifică, în 1996).

Actorii Radu Beligan şi Mihai Fotino în piesa de teatru ''Ucigaş fără simbrie" de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucată la Teatrul de Comedie, 1968. 

Foto: (c)  RADU CRISTESCU/ Arhiva istorică AGERPRES

Talentul de regizor al lui Radu Beligan s-a remarcat în piese de teatru ca ''Egoistul" de Jean Anouilh, ''De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, ''Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, ''Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, ''Doctor fără voie" de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), ''Străini în noapte" de Eric Assous.

Actorul Radu Beligan în piesa de teatru "Caligula" de Albert Camus, 1981. 

Foto: (c)  MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES

Radu Beligan a avut şi talent de scriitor, el semnând volumele de eseuri ''Pretexte şi subtexte" (1968), ''Luni, Marţi, Miercuri..." (1978), ''Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar a fost şi autor al multor traduceri şi adaptări din dramaturgia franceză, engleză şi italiană.

Actorul Radu Beligan în piesa de teatru "Contrabasul", în regia lui Grigore Gonţa, 1988. 

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES

A avut o activitate bogată şi în domeniul didactic, dar şi în cel academic: profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950-1965); membru al cartelului Internaţional al Teatrului (1967); preşedinte activ (din 1971) şi preşedinte de onoare pe viaţă (din 1979) al Institutului Internaţional de Teatru; copreşedinte, alături de Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet; membru al Academiei ''Le Muse'' din Florenţa, societar de onoare al Teatrului Naţional ''I.L.Caragiale'' (2001), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).

Actorul Radu Beligan în piesa de teatru "Moştenirea", la Teatrul Naţional, 1989. 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române, precizează site-ul http://www.academiaromana.ro.

Actorii Radu Beligan (dreapta), Gheorghe Dinică (centru) şi Dem Rădulescu (stânga) în piesa de teatru "Take, Ianke şi Cadîr", 1992. 

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES

De-a lungul îndelungatei sale cariere artistice, maestrul Radu Beligan a primit numeroase premii şi distincţii: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franţei (1998), Trofeul ''Eugene Ionesco'' (1999), Premiul Revistei ''Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan (2003), Premiul de Excelenţă al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008).

Actorii Gheorghe Dinică (stânga) şi Radu Beligan (dreapta) în piesa de teatru "Numele trandafirului" de Umberto Eco, 1994.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES

Totodată, a fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale" (2003). La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincţie.

Actorul Radu Beligan în piesa de teatru "Azilul de noapte", 1998. 

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/ Arhiva istorică AGERPRES

Pentru meritele profesionale şi artistice, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).

Actorul Radu Beligan a primit, în 2011, o stea pe Aleea Celebrităţilor, în Piaţa Timpului din Bucureşti. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.

În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audio-vizual, a organizat sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naştere", iar Teatrul Naţional Bucureşti a organizat evenimentul "Centenar Radu Beligan". Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, la 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan şi inscripţiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" şi "100 DE ANI DE LA NAŞTERE". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)