A XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Los Angeles, California, în perioada 28 iulie-12 august 1984, potrivit olympics.com. A fost pentru a doua oară când "Oraşul îngerilor" a găzduit Jocurile Olimpice, după ediţia din 1932. A fost singurul oraş care şi-a depus candidatura pentru organizarea ediţiei din 1984. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele american Ronald Reagan.

Ca răspuns la boicotul american al precedentelor Jocuri Olimpice, de la Moscova, URSS, Cuba, alături de 14 ţări est-europene au ales să nu onoreze invitaţia la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. România s-a aflat printre excepţii.

România a fost reprezentată de 127 de sportivi, 70 bărbaţi şi 57 femei, care au participat la 12 sporturi şi 86 de probe, 56 masculine şi 30 feminine.

La Los Angeles au fost incluse, în premieră în programul olimpic, gimnastica ritmică şi înotul sincron, cărora li s-au adăugat probele feminine de maraton şi ciclism pe şosea.

Vedeta Jocurilor Olimpice de la Los Angeles a fost gimnasta româncă Ecaterina Szabo, care a cucerit de patru ori aurul olimpic, la bârnă, sărituri, sol şi cu echipa. Ecaterina Szabo şi-a adăugat în palmares şi argintul la proba de individual compus.

La gimnastică artistică masculină, prim-planul i-a aparţinut lui Ning Li, sportiv din Republica Populară Chineză, care şi-a adjudecat trei medalii de aur, două de argint şi una de bronz.

La atletism, americanul Carl Lewis a cucerit titlul olimpic la 100 m, 200 m plat, la lungime şi la ştafetă 4x100 m, egalând astfel recordul istoric al lui Jesse Owens de la JO din Berlin, 1936.

Învingător la 800 m a fost atletul brazilian Joaquim Cruz, cu un nou record olimpic: 1:43,00. Britanicul Sebastian Coe a cucerit al doilea său titlu la 1.500 m, primul din istoria Jocurilor Olimpice care a reuşit această performanţă.

La 400 m garduri feminin, marocanca Nawal El Moutawakel a reuşit cursa vieţii ei, conducând din start până la final.

După 12 ani de la medalia de aur la înălţime, Ulrike Meyfarth, din Republica Federală Germania, reuşeşte să obţină un nou titlu. Dacă în 1972 era cea mai tânără sportivă care a obţinut această performanţă, în 1984 ea a fost cea mai "vârstnică", notează Emanuel Fântâneanu în "România la Jocurile Olimpice" (Red. Publicaţiilor din Străinătate, 2000).

În premieră, fotbaliştilor profesionişti li s-a permis participarea în turneul olimpic, dar numai dacă nu participaseră la Cupa Mondială. În finala disputată în faţa a 101.799 spectatori, Franţa a învins Brazilia cu scorul de 2-0.

La tir cu arcul, Neroli Susan Fairhall, din Noua Zeelandă, a devenit prima sportivă paraplegică participantă la JO, concurând în scaunul cu rotile.

Au fost înmânate 688 de medalii, dintre care 226 de aur. 59 de ţări au obţinut puncte, 47 de ţări au obţinut medalii şi 25 de ţări au obţinut cel puţin o medalie de aur, arată Mihaela Bucur Ionescu în cartea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut, detaşat, de SUA, cu 83 de medalii de aur, 61 de argint şi 30 de bronz, potrivit olympics.com.

România a obţinut rezultate extraordinare la această ediţie, sportivii din ţara noastră situându-se pe locul al doilea în clasamentul pe medalii de aur şi pe locul trei în clasamentele pe puncte şi pe medalii. S-au cucerit 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint şi 17 medalii de bronz, precum şi un total de 325,50 puncte.

Bilanţul înregistrat la Los Angeles constituie cel mai bun rezultat din istoria participărilor României la Jocurile Olimpice. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa fotografiilor: olympics.com