Actriţa Luminiţa Gheorghiu, cunoscută pentru o bogată filmografie, a murit la vârsta de 71 de ani. "A murit una dintre cele mai mari actriţe pe care le-am avut, Luminiţa Gheorghiu. Dumnezeu s-o odihnească!", a scris, la 5 iulie 2021, pe Facebook, actorul Andi Vasluianu.

***

Actriţa Luminiţa Gheorghiu s-a născut la 1 septembrie 1949, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1972, la clasa lui Ion Cojar, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) şi site-ului www.ziarulmetropolis.ro. În primii ani de carieră, a interpretat numeroase roluri pe scenele Studioului Casandra, ale Teatrului ''Mihai Eminescu'' din Botoşani (1972-1975) şi ale Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ. Din 1975, a fost membră a trupei de actori ai Teatrului Bulandra din Capitală.

A debutat în teatru cu rolul Mărioara, în ''Sânziana şi Pepelea'' de Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Tocilescu (1971), pe scena Studioului Casandra. A fost Victoriţa, în ''O fată imposibilă'' de Virgil Stoenescu, regia Marietta Sadova, la Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani (1972), Ciocârlia în ''Tinereţe fără bătrâneţe'' de Eduard Covali, regia Cătălina Buzoianu, la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ (1975).

Pe scena Teatrului Bulandra, publicul a putut să o vadă în ''Pelicanul'' de August Strindberg (1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (1977), ''Unchiul Vanea'' de Cehov (1985), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (1994), ''Trei surori'' de Cehov (1995), ''Tango'' de Slawomir Mrozek (2001), ''De Pretore Vicenzo'' de Eduardo de Filipo (2003).

A fost distribuită în piese regizate de Alexandru Tocilescu, Ion Cojar, Adrian Lupu, Virgil Ogăşanu, Miriam Răducanu, Mircea Cornişteanu, Alexa Visarion, Petre Popescu, Liviu Ciulei, Silviu Purcărete, Gelu Colceag, Horaţiu Mălăele, Alice Barb ş.a.

S-a făcut remarcată şi în filme de lungmetraj. A jucat în producţii româneşti importante, precum: ''Labirintul'', regia Şerban Creangă; ''Fapt divers'', regia Andrei Blaier; ''Secvenţe'', regia Alexandru Tatos; ''Moromeţii'', regia Stere Gulea; ''Campioana'', regia Elisabeta Bostan; ''Drumul câinilor'' şi ''Rămânerea'', regia Laurenţiu Damian; ''Priveşte înainte cu mânie'', regia Nicolae Mărgineanu; ''Prea târziu'', regia Lucian Pintilie.

Anii 2000 i-au adus actriţei numeroase distribuţii în producţii celebre. A jucat în filmul ''Francesca'' (2009), regizat de Bobby Păunescu, rol pentru care a fost distinsă cu trofeul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Galei Premiilor Gopo din 29 martie 2010. Numele său a fost strâns legat de filme cu mare priză la public, precum: ''Marfa şi banii'' (2001), ''Moartea domnului Lăzărescu'' (2005), ambele regizate de Cristi Puiu, ''A fost sau n-a fost?'' (2006), în regia lui Corneliu Porumboiu, ''4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile'' (2007), de Cristi Mungiu, ''Nunta mută'' (2008) a lui Horaţiu Mălăele.

Pentru rolul asistentei medicale Mioara Avram din ''Moartea domnului Lăzărescu'', Luminiţa Gheorghiu a obţinut, în 2005, premiul ''Bayard d'Or'' pentru cea mai bună actriţă, la Festivalul Filmului Francofon, desfăşurat în Belgia, potrivit http://aarc.ro/. Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles a premiat-o, pentru aceeaşi partitură, cu premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar. Pelicula a câştigat premiul secţiunii ''Un Certain Regard'' la Festivalul de la Cannes din 2005 şi premiul pentru cea mai bună regie, premiul criticilor de presă /FIPRESCI/ pentru cel mai bun film românesc, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2005). Tot la TIFF, actorii Ion Fiscuteanu şi Luminiţa Gheorghiu au fost premiaţi pentru rolurile principale. De asemenea, pentru acelaşi film, în 2006, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) a acordat Premiul pentru regie lui Cristi Puiu, iar Luminiţei Gheorghiu şi lui Ion Fiscuteanu - premiile de interpretare feminină şi masculină.

A jucat inclusiv în producţii străine. În anul 2000, a fost distribuită, alături de cunoscuta actriţă franceză Juliette Binoche, în filmul ''Cod necunoscut'' (''Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages''), regizat de Michael Haneke. În 2003, acelaşi regizor a distribuit-o în ''Vreme de restrişte'' (''Le temps du loup''), alături de Isabelle Huppert. Un an mai târziu, actriţa a jucat în miniseria "Sex Traffic", produsă şi regizată de englezul David Yates, unde le-a avut colege de platou pe Anamaria Marinca şi Maria Popistaşu.

La sfârşitul lui 2009, Luminiţa Gheorghiu a interpretat rolul principal în filmul ''Sunt o babă comunistă'', ecranizare a romanului omonim scris de Dan Lungu, regizat de Stere Gulea. A mai jucat în filmele ''Aurora'' (2010) şi ''Brave'' (2012). Protagonistă a filmului "Poziţia copilului" (2013) în regia lui Călin Netzer, care a câştigat premiul Ursul de Aur la Berlinala 2013, Luminiţa Gheorghiu a fost una dintre actriţele cotate cu şanse mari la premiul Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă, în cadrul marelui eveniment. A jucat rolul principal în filmul "Cuscrii" (regia Radu Potcoavă, 2014). De asemenea, a făcut parte din distribuţia filmului "Aferim!" (în regia lui Radu Jude, 2015), care a primit Ursul de Argint pentru regie la Festivalul de la Berlin, în februarie 2015.

A fost membru al Uniunii Cineaştilor din România. Actriţa a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi (IIFF), eveniment desfăşurat în perioada 25 septembrie - 3 octombrie, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră. La 9 mai 2016, actriţa Luminiţa Gheorghiu, actorul Vladimir Găitan şi regizorul Victor Ioan Frunză au primit premii pentru întreaga activitate la cea de a XXIV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER. La 26 septembrie 2017, la cea de-a patra ediţie a Galei Premiilor "Constantin Brâncoveanu", desfăşurată la Ateneul Român, Luminiţa Gheorghiu a primit Premiul la categoria Film. De asemenea, s-a numărat printre personalităţile premiate la 25 martie 2019, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF). AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Ada Vîlceanu)