Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au admis desfăşurarea unui dialog cu Rusia pentru abordarea subiectelor sensibile ce vizează relaţiile dintre cele două părţi şi au cerut preşedintelui turc Recep Erdogan să reducă obstacolele în calea normalizării relaţiilor dintre Ankara şi Bruxelles. În context, liderii statelor UE au cerut Comisiei Europene modernizarea Uniunii vamale UE-Turcia. Plenul Parlamentului European a aprobat angajamentul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050 şi, totodată, a fost adoptată o variantă îmbunătăţită a statutului care întăreşte din punct de vedere juridic rolul Biroului Ombudsmanului European. Acestea sunt câteva dintre temele semnificative care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 21 - 25 iunie 2021.


Consiliul European
Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au convenit, la 24 iunie 2021, cu prilejul summit-ului organizat la Bruxelles, să desfăşoare un dialog cu Federaţia Rusă pe subiectele comune de interes pentru cele două părţi, urmând să se stabilească ulterior formatul în care se va purta acesta, potrivit EFE. Dialogul cu Rusia va fi promovat în "domenii de interes pentru UE", potrivit concluziilor adoptate la summit, iar liderii UE vor discuta apoi ''formatele şi condiţiile acestui dialog cu Rusia'', conform documentului citat de AFP. Cu acelaşi prilej, liderii UE au adresat preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, să elimine ultimele obstacole în calea reînnoirii relaţiilor dintre Ankara şi Bruxelles după un an de tensiuni, conform France Presse. În context, şefii de stat şi de guvern din UE au cerut Comisiei Europene să pregătească modernizarea uniunii vamale UE-Turcia şi să avanseze propuneri oficiale pentru continuarea finanţării refugiaţilor sirieni şi a comunităţilor gazdă din Turcia, Iordania, Liban şi alte ţări din regiune.


Parlamentul European
Plenul Parlamentului European a aprobat, la 24 iunie 2021, cu 442 de voturi pentru, 203 împotrivă, şi 51 de abţineri, angajamentului Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, respectiv să nu emită mai multe gaze cu efect de seră decât poate absorbi, şi să-şi reducă emisiile nete de CO2 cu cel puţin 55% în anul 2030 faţă de 1990, potrivit agenţiei EFE. Prin acest vot, Parlamentul European validează acordul statelor membre privind legislaţia împotriva schimbărilor climatice necesară aplicării Pactului Verde european. Textul nu stabileşte obiective precise de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară în parte, ci doar o ţintă globală la nivel comunitar, concesie făcută pentru a obţine consimţământul statelor cu economii încă intensive în carbon, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia. Comisia Europeană va prezenta pe 14 iulie un pachet substanţial de politici menite să asigure atingerea ţintei diminuării emisiilor de CO2 în deceniul care se încheie în 2030.

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a anunţat, la 23 iunie 2021, că a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cere să aplice fără întârziere mecanismul care leagă accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, avertizând că în caz contrar va sesiza justiţia europeană, potrivit AFP. Scrisoarea trimisă preşedintei executivului comunitar Ursula von der Leyen, "invită Comisia să-şi îndeplinească obligaţiile în calitate de garant al tratatelor şi să asigure aplicarea deplină şi imediată a reglementării privind respectarea statului de drept", a declarat David Sassoli în sesiunea plenară a legislativului comunitar. Conform articolului 265 din tratatul UE, în caz de încălcare a tratatelor, statele membre sau instituţiile pot sesiza CJUE, dar această acţiune "nu este admisibilă decât dacă instituţia sau organul vizat/ă a fost în prealabil invitat/ă să acţioneze" şi nu a dat curs într-un termen de două luni.

Legislativul comunitar a adoptat, la 24 iunie 2021, un raport în care apreciază angajamentul Bosniei şi Herţegovinei pe calea spre aderare la Uniunea Europeană, însă documentul specifică, deopotrivă, necesitatea continuării reformelor substanţiale, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. Reformele în domenii precum funcţionarea democratică a instituţiilor, statul de drept, administraţia publică şi drepturile fundamentale sunt cruciale pentru avansarea Bosniei şi Herţegovinei în procesul de integrare europeană, apreciază eurodeputaţii.


Comisia Europeană
Executivul comunitar a aprobat planurile de redresare şi rezilienţă ale Franţei, Italiei, Germaniei şi Slovaciei. La 21 iunie 2021, Comisia a aprobat planul naţional de redresare şi rezilienţă al Slovaciei, ce cuprinde granturi în sumă totală de 6,3 miliarde de euro, potrivit EFE şi DPA. Investiţiile vor viza modernizarea reţelei de transport feroviar, realizarea de piste pentru biciclete şi a unei infrastructuri pentru încărcarea vehiculelor electrice, precum şi programe de economie energetică pentru circa 30.000 de locuinţe şi pentru industrie. Italia şi Germania au primit, la 22 iunie 2021, undă verde din partea Comisiei Europene pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, a căror valoare combinată depăşeşte 200 miliarde de euro, indică dpa. Italia, cel mai mare beneficiar al mega-planului de relansare european, va primi în total 191,5 miliarde de euro, dintre care 68,9 miliarde în granturi, iar Germaniei va beneficia de 25,6 miliarde de euro. Potrivit cancelarului german Angela Merkel, 42% din fondurile destinate Germaniei vor fi direcţionate spre proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu. Franţa a primit, la 23 iunie 2021, undă verde de la Comisia Europeană pentru planul său naţional de redresare şi rezilienţă în valoare de 100 de miliarde de euro, dintre care aproape 40 de miliarde vor fi finanţate prin granturi europene, conform AFP. Din cele 100 de miliarde de euro, circa 36 de miliarde de euro au fost deja angajate, conform unui bilanţ al Ministerului de Finanţe, care se aşteaptă ca până la sfârşitul anului să fie mobilizate 70 de miliarde de euro.


CJUE
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât, la 22 iunie 2021, că măsurile de expulzare a unui cetăţean şi a familiei acestuia dintr-un stat membru al UE pot fi justificate de raţiuni de ordine şi securitate publică, dar cu condiţia ca acestea să se bazeze exclusiv pe criteriul conduitei personale a respectivei persoane şi să respecte principiul proporţionalităţii, indică EFE. Într-o speţă separată, în urma unei sesizări a Consiliului de Stat olandez, CJUE a stabilit, la aceeaşi dată, că dacă un cetăţean european primeşte un ordin de expulzare dintr-un stat membru şi părăseşte efectiv acel stat, el poate avea din nou drept de reşedinţă în viitor în acel stat, instanţa europeană apreciind în acest sens că a doua şedere nu poate fi considerată o prelungire a celei anterioare.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis parţial, la 24 iunie 2021, în favoarea unei plângeri avansate de Comisia Europeană, care a acuzat Spania că nu protejează suficient parcul naţional Donana situat pe Costa de la Luz din provincia Andaluzia. Spania trebuie să depună mai multe eforturi în viitor pentru a proteja rezervaţia naturală Coto de Donana, un parc naţional a cărui reţea hidrologică este ameninţată de activităţile turistice şi de agricultura intensivă, conform DPA.Decizia pronunţată de CJUE este una "istorică", au declarat reprezentanţii organizaţiei ecologiste WWF.


ESA
Uniunea Europeană a semnat, la 22 iunie 2021, cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) o convenţie cadru de parteneriat financiar (FFPA) care garantează o investiţie de aproape 9 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, potrivit AFP. Această convenţie defineşte rolurile atribuite Comisiei Europene, ESA şi Agenţiei Uniunii Europene pentru programe spaţiale (EUSPA), nou înfiinţată. ESA va avea sarcina de a proiecta segmentul spaţial al GOVSATCOM, viitorul sistem de comunicaţii securizate pentru situaţii de criză între statele din UE (seisme, atacuri informatice asupra unui stat membru, etc.) Investiţia UE alocată către ESA pentru perioada 2021-2027 se ridică la 8,7 miliarde de euro, a precizat directorul general al ESA, Josef Aschbacher.


Ombudsmanul European
Eurodeputaţii au adoptat, la 23 iunie 2021, o variantă îmbunătăţită a statutului care întăreşte din punct de vedere juridic rolul Biroului Ombudsmanului European, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. Această variantă îmbunătăţită a statutului confirmă rolul Biroului Ombudsmanului European de a acţiona nu doar asupra plângerilor formulate, dar şi să conducă investigaţii declanşate pe baza unor autosesizări, în special în cazuri serioase care vizează slaba administrare de către organisme ale Uniunii Europene. Ombudsmanul European are acces, pe durata investigaţiei, inclusiv la informaţii clasificate ale Uniunii Europene şi poate cere statelor membre să împărtăşească informaţiile necesare derulării anchetei. Rolul Ombudsmanul European este de a proteja interesele cetăţenilor şi să investigheze cazurile în care instituţii sau organisme ale UE au încălcat practicile legale sau care vizează buna administrare. Cazurile pot viza neregularităţi administrative, discriminare, abuz de putere sau incapacitatea de a acţiona. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru)