21 iunie - Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului (ONU)

Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului este celebrată pe 21 iunie, fiind proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 iunie 2019 prin Rezoluţia A/RES/73/300. A fost marcată pentru prima dată în 2020.
ONU a decis marcarea Zilei internaţionale a sărbătorii solstiţiului ("The International Day of the Celebration of the Solstice") în calendarul lunii iunie, pentru a crea o oportunitate de informare a populaţiei despre cele două evenimente astronomice - solstiţiu şi echinocţiu - care au loc fiecare de două ori pe an, şi despre semnificaţia lor în cadrul mai multor religii şi culturi etnice.
Aceste evenimente, care delimitează anotimpurile din punct de vedere astronomic, sunt marcate la nivel mondial de evenimente culturale ce simbolizează în cultura umană fertilitatea pământului, reprezentând moştenirea culturală şi tradiţiile milenare ale umanităţii. Adunarea Generală a ONU susţine că celebrarea acestor evenimente reprezintă o îngemănare a patrimoniului cultural şi a tradiţiilor existente de secole şi posibilitatea acestora de a juca un rol semnificativ în consolidarea legăturilor dintre popoare pe baza respectului reciproc şi a idealului de pace şi bună vecinătate, potrivit www.un.org/en/observances/solstice-day.
Solstiţiile şi echinocţiile se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziţie pe cer. După cum este cunoscut, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite momente ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia.
Denumirea de solstiţiu din latinescul "solstitium" înseamnă "soare nemişcat" şi se produc două astfel de fenomene anual: în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obişnuit ca "solstiţiul de vară", prima zi de vară şi cea mai lungă zi a anului) şi 21 decembrie (cunoscut în mod obişnuit ca "solstiţiul de iarnă", prima zi de iarnă şi cea mai scurtă zi, iluminată de Soare, a anului). Pe de altă parte, un echinocţiu - derivat din latinescul "aequinoctium", de la aequus (egal) şi nox (noaptea) - este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit "echinocţiul de primăvară", deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) şi 23 septembrie (numit "echinocţiul de toamnă", marcând începutul toamnei).
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.
Din cele mai vechi timpuri, şi la români, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi de sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul a fost mutat pe 24 iunie - ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Atotputernicia Soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o sărbătoare populară cu caracter tradiţional.
În comunităţile de astăzi, din ce în ce mai diverse, este esenţial să se asigure o interacţiune armonioasă între oameni şi grupuri cu identităţi culturale diferite şi dinamice, precum şi dorinţa acestora de a trăi împreună. În acest sens, diversitatea culturală, trebuie recunoscută şi susţinută în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare, se menţionează pe site-ul ONU dedicat acestei zile. Cultura este ansamblul caracteristicilor spirituale, materiale, intelectuale şi emoţionale distinctive ale unei societăţii sau ale unui grup social şi cuprinde, pe lângă artă şi literatură, stiluri de viaţă, moduri de a trăi, sisteme de valori, tradiţii şi credinţe. Astfel, cultura se află în centrul dezbaterilor contemporane despre identitate, coeziune socială şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere, potrivit sursei citate. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este aniversată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 21 aprilie. Este marcată la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452) și cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În
21 aprilie - Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri
Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri este marcată la data de 21 aprilie, în vederea informării și conștientizării cetățenilor și a autorităților publice cu privire la efectele grave generate de acest fenomen. Aceasta a fost instituită prin Legea nr. 100 din 8 mai 2019, la inițiativa unui grup de parlamentari din mai multe partide politic
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane, fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fo
CITATUL ZILEI
''Soarele și luna luna răsar, dar lumina vieții numai din suflet izvorăște'' - Ioan Slavici (Omul și conviețuirea socială - ''Cugetări și reflecții'', Ed. Albatros, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști (În această zi se săvârșește și Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, din 20 aprilie) Greco-catolice A II-a zi de Paști. Sf. ep. M. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2025. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 03 h 18 m și apune la 12 h 13 m. Luna la ultimul pătrar 04 h 35m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,