Jocurile Olimpice de Vară din anul 1936, denumite oficial Jocurile celei de-a XI-a Olimpiade, au avut loc în perioada 1-16 august, pe Olympiastadion din Berlin, potrivit olympics.com.

Decizia Comitetului Olimpic Internaţional de a acorda Berlinului organizarea Jocurilor Olimpice de vară a stârnit proteste în numeroase ţări, cerându-se fie schimbarea locului de desfăşurare a Olimpiadei, fie neparticiparea la manifestările de la Berlin, din cauza pericolului reprezentat de fascismul german pentru pacea lumii. În Iugoslavia, conducători ai sportului au afirmat necesitatea amânării competiţiilor până la schimbarea regimului politic din ţara-gazdă.

Militanţii anti-fascişti au intenţionat să organizeze în Barcelona, pe Estadi Olimpic de Montjuic, o aşa-numită ''Olimpiadă a popoarelor'', în semn de protest faţă de competiţia organizată la Berlin şi de abuzurile comise de nazişti, printre care excluderea din start a sportivilor evrei de naţionalitate germană. Proiectul nu a fost pus în practică din cauza izbucnirii Războiului civil spaniol.

În discursul său inaugural, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional a vorbit despre menirea Jocurilor Olimpice, care "... sunt mai ales un mijloc de a te servi de sport ca de un lanţ de unire între toate popoarele... Doresc ca Berlinul să fie locul de întâlnire a tuturor naţiunilor şi punctul de plecare a unei antante cordiale, fără de care pacea nu se poate realiza", a arătat Baillet-Latour, citat de Maria Bucur Ionescu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport şi Turism, 1986).

Cei mai mulţi, însă, nu au realizat imensa ameninţare reprezentată de regimul nazist, astfel încât Jocurile Olimpice de vară din 1936 s-au desfăşurat aşa cum se preconizase, beneficiind chiar de o largă participare.

Au concurat 3980 de sportivi, din 49 de ţări. Dintre aceştia, 3652 au fost bărbaţi şi 328 femei. România a fost reprezentată de 71 de sportivi. În programul olimpic au fost incluse 20 de sporturi şi s-a concurat la 129 de probe: 114 masculine şi 15 feminine. În premieră, au participat sportivi din Afganistan, Bermude, Costa Rica, Bolivia şi Liechtenstein. Baschetul şi handbalul au debutat ca probe la Olimpiadă, handbalul fiind apoi reluat în cadrul Olimpiadei de vară de abia în 1972. La Berlin, ele s-au desfăşurat în aer liber. Un alt sport introdus în programul olimpic a fost kaiac-canoe.

A fost introdus ceremonialul ştafetei Flăcării Olimpice. Flacăra a fost aprinsă în Olympia, iar torţa a fost purtată pe teritoriile a şapte ţări (Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Austria şi Germania) înainte de a ajunge pe stadionul olimpic din Berlin, conform cosr.ro.

Startul Jocurilor a fost dat de dictatorul Adolf Hitler. Întregul eveniment sportiv a fost filmat de regizoarea Leni Riefenstahl. Documentarul rezultat, intitulat ''Olympia'', deşi realizat propagandistic, a adus unele inovaţii în privinţa tehnicilor de filmare. Această ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a fost prima televizată, trecătorii putând să urmărească întrecerile pe ecrane amplasate în Berlin, notează olympics.com.

Vedeta incontestabilă a ediţiei a fost atletul afro-american Jesse Owens, care a câştigat patru titluri olimpice la 100 m, 200 m, ştafetă 4x100 m şi săritura în lungime, potrivit cosr.ro. Recordul său olimpic la lungime a fost doborât de abia în 1960.

Japonezul Kitei Son a obţinut o victorie spectaculoasă la maraton, întrecându-şi adversarii pe ultima parte a traseului. El a primit medalia de aur din mâinile primului laureat olimpic la maraton, grecul Spyridon Louis, notează Maria Bucur Ionescu în cartea amintită.

Marjorie Gestring, din California, în vârstă de 13 ani, a devenit cea mai tânără medaliată cu aurul olimpic din istorie, după ce a triumfat la săritura de la trei metri de pe trambulină. Daneza Inge Sorensen, în vârstă de 12 ani, a obţinut bronzul la 200 m bras.

Echipajul de opt vâslaşi al Statelor Unite, de la Universitatea din Washington, a cucerit medalia de aur după ce i-a întrecut atât pe germani, cât şi pe italieni, chiar în faţa lui Adolf Hitler, ce asista din tribună.

În majoritatea probelor de înot rezervate bărbaţilor, lupta s-a dat între concurenţii americani şi cei japonezi. Probele feminine au avut un deznodământ surprinzător: reprezentantele Olandei, aflate în premieră la Olimpiada de vară, au cucerit toate medaliile de aur, cu excepţia întrecerii de 200 m bras.

Întrecerile de lupte greco-romane au fost dominate de suedezi. Cele de tir au aparţinut trăgătorilor europeni. La floretă şi spadă s-au impus italienii, iar la sabie victorioşi au fost sportivii maghiari.

Competiţia de baschet a fost câştigată de echipa Statelor Unite, care au învins Canada cu 19-8. Proporţiile mici ale scorului s-au datorat ploii torenţiale în care s-a desfăşurat finala şi terenului de joc mocirlos, care au făcut practic imposibile driblingurile. Performerul meciului a fost americanul Joe Fortenbury, cu 7 puncte înscrise.

La box, campioni absoluţi au fost argentinienii.

Germania a obţinut cele mai bune rezultate la gimnastică, prin Konrad Frey şi Alfred Schwarzmann, ambii cucerind trei locuri întâi, precum şi la călărie, unde Germania a obţinut aurul în toate probele individuale şi pe echipe, în afara celei de dresaj, unde a reuşit locul doi.

Au fost înmânate 388 de medalii, dintre care 130 de aur. 38 de ţări au obţinut puncte şi 32 au obţinut medalii. Un număr de 21 de ţări au cucerit cel puţin o medalie de aur.

Ţara organizatoare a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu 38 de aur, 31 de argint, 32 de bronz, urmată de SUA, cu 24 de aur, 21 de argint şi 12 de bronz, conform olympics.com.

Henri Rang a cucerit prima medalie olimpică de argint din istoria sportului românesc, la călărie-obstacole individual, arată cosr.ro. AGERPRES (Documentare: Horia Plugaru; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: olympics.com