Biserica Armenească, cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", renumită atât pentru arhitectura sa, cât şi pentru obiectele de patrimoniu adăpostite aici, este situată pe Bulevardul Carol I din Bucureşti.

Este o construcţie impunătoare, realizată după planurile arhitectului Dumitru Maimarolu (1859-1926), şi ridicată între 24 iulie 1911 (când a fost pusă piatra de temelie) şi 1915. A fost sfinţită la 6 septembrie 1915, după cum indică lucrarea "Enciclopedia geografică a României", autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

Primul lăcaş de rugăciune al armenilor din Bucureşti a fost ridicat în perioada 1581-1629 şi a persistat până în 1685. Pe locul actualei Biserici Armeneşti a existat o altă biserică, clădită în 1743, din iniţiativa domnului Mihai Racoviţă, printr-un hrisov semnat de acesta la 16 februarie 1743. Biserica a fost construită atunci pe cheltuiala unui armean din Istanbul, Harutiun amira Hovvian. Distrusă de un incendiu în 1781, biserica a fost refăcută din temelii, în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Ipsilanti (1796-1797), cu sprijinul urmaşilor lui Hovvian, potrivit sursei citate.

În Bucureştiul de odinioară, cartierul armenesc se întindea în zona din jurul Bisericii Armeneşti între Bulevardul Carol I, Strada Armand Călinescu, Strada Speranţei, Strada Franzelarilor şi Strada Spătarului, coloana lui vertebrală fiind Strada Armenească, se aminteşte pe site-ul http://www.stradaarmeneasca.ro.

Arhitectura Bisericii Armeneşti a fost inspirată de cea a catedralei din Echmiadzin (Armenia), construită între anii 301-303, potrivit site-ului https://www.crestinortodox.ro/. Biserica are un plan bazical trinavat, o turlă mare peste naos, un turn clopotniţă cu două niveluri de arcade, două turnuri mici.

Poza 1 - Biserica Armenească, 1996/Autor: VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Poza 2 - Biserica Armenească, 2021/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În faţa intrării în biserică se află Centrul Cultural Armean, cu Biblioteca şi Muzeul Dudian. Expoziţia permanentă a Muzeului Dudian cuprinde cărţi, manuscrise şi obiecte de cult deosebit de importante şi valoroase.

În curtea bisericii se află un bust al generalului armean Andranic (1865-1927), erou naţional, realizat în bronz de sculptorul H. Torosian şi amplasat pe un soclu înalt din piatră.

La începutul anilor 2000, lucrările de construcţie, în imediata apropiere, a unui bloc din oţel şi sticlă foarte înalt au produs grave avarieri, cu fisuri şi crăpături, Bisericii Armeneşti şi clădirilor învecinate - casa parohială şi Muzeul Dudian. Ulterior, în perioada 2002-2005, au avut loc lucrări de restaurare şi reconsolidare a acestora.

Începând din anul 2013, Uniunea Armenilor din România şi Armenian Youth Organization (AYO) organizează Festivalul "Strada Armenească", care se desfăşoară în cadrul complexului armenesc (curtea interioară a Bisericii Armeneşti, sediul Uniunii Armenilor din România, Muzeul Dudian, Centrul Cultural Armean şi Strada Armenească).

"Strada Armenească este atestată din secolul al XVII-lea şi reprezintă un important punct de reper atât pentru comunitatea armeană, cât şi pentru populaţia Bucureştiului. Prin intermediul acestei manifestări culturale, se doreşte evidenţierea contribuţiei aduse de membrii comunităţii armene din Bucureşti, în decursul istoriei, la dezvoltarea oraşului din punct de vedere religios, cultural, ştiinţific şi politic. De asemenea, este o ocazie prielnică pentru a prezenta publicului tradiţiile şi obiceiurile poporului armean", se menţiona într-un comunicat de presă al Uniunii Armenilor din România din 17 iulie 2013, care anunţa prima ediţie a Festivalului "Strada Armenească" (2-4 august 2013). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)