Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021, recepţionarea de către Comisia Europeană a Planului oficial de redresare şi rezilienţă al României, lansarea Observatorului fiscal european, lansarea sistemului tehnic la nivelul UE privind certificatele digitale COVID şi începerea activităţii Parchetului UE sunt câteva dintre evenimentele care au vizat agenda instituţiilor comunitare în perioada 31 mai - 4 iunie 2021.

Parlamentul European
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei. Sondajul arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieţii personale şi a situaţiei financiare a cetăţenilor. Opt din zece respondenţi ştiu ce face UE pentru a combate consecinţele pandemiei, în timp ce cetăţenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei şi a locurilor de muncă, precum şi combaterea schimbărilor climatice printre priorităţile lor pentru Parlamentul European. În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum şi un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE, conform https://www.europarl.europa.eu

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie şi 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă şi a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Potrivit acestui sondaj, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimţit deja o influenţă negativă asupra situaţiei lor financiare personale, de la începutul pandemiei. În cazul României, 76% dintre cetăţeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situaţiei financiare personale. Majoritatea respondenţilor (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricţionare în ţara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza.

Opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acţiunile iniţiate de UE ca răspuns la pandemie şi aproape jumătate din toţi cetăţenii (48% în UE, 41% în România) ştiu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, doar 48% dintre cetăţenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulţumiţi de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetăţenii UE (54% în România) sunt mulţumiţi de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

La nivelul UE, aproape jumătate dintre cetăţeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alţi 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE şi România) exprimă o părere negativă despre UE. 74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competenţe pentru a face faţă unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care "sunt total de acord".

Atunci când sunt întrebaţi despre care ar trebui să fie priorităţile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure şi eficiente pentru toţi cetăţenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente şi vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) şi de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătăţii (25% în UE, 28% în România).

În ceea ce priveşte aşteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetăţenii doresc ca deputaţii aleşi să se concentreze asupra sănătăţii publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei şi de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum şi de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Comisia Europeană
La 31 mai 2021, Comisia a recepţionat din partea României planul oficial de redresare şi rezilienţă. Acest plan stabileşte reformele şi proiectele de investiţii publice pe care România intenţionează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Planul prezentat de România este rezultatul unui dialog intens derulat în ultimele luni între Comisie şi autorităţile române, potrivit https://ec.europa.eu/.

În cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, România a solicitat granturi în valoare de 14,3 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 15 miliarde euro. Planul se bazează pe următorii şase piloni: tranziţia verde, transformarea digitală, creşterea inteligentă, coeziunea socială şi teritorială, sănătatea şi rezilienţa şi politicile pentru generaţia următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educaţia, sănătatea, renovarea clădirilor şi digitalizarea administraţiei publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viaţă a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, până în 2026, vizând toate cele şapte domenii emblematice europene. Comisia a primit 22 de planuri de redresare şi rezilienţă din partea următoarelor state membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia. Comisia va continua colaborarea intensă cu restul statelor membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate.

La 1 iunie 2021, în urma acordului politic cu privire la regulamentul care reglementează certificatul digital UE privind COVID, încheiat între Parlamentul European şi Consiliu la 20 mai, a fost lansat pilonul tehnic al sistemului UE. Creat în doar două luni, portalul UE asigură verificarea caracteristicilor de securitate conţinute în codurile QR ale tuturor certificatelor. Acest lucru le va permite cetăţenilor şi autorităţilor să aibă certitudinea că certificatele sunt autentice. În timpul acestui proces, nu se schimbă şi nu se păstrează date cu caracter personal. Lansarea portalului marchează sfârşitul lucrărilor pregătitoare la nivelul UE, potrivit https://ec.europa.eu/.

Regulamentul se va aplica de la 1 iulie, însă toate statele membre care au trecut cu succes testele tehnice şi care sunt pregătite să elibereze şi să verifice certificatele pot începe să utilizeze deja sistemul în mod voluntar. De la 1 iunie 2021, şapte state membre - Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Croaţia şi Polonia - au decis să se conecteze la portal şi au început să elibereze primele certificate ale UE, în timp ce altele au decis să lanseze certificatul digital al UE privind COVID numai atunci când toate funcţiile vor fi implementate la nivelul întregii ţări.

Executivul comunitar a anunţat lansarea, la 1 iunie 2021, a Observatorului fiscal european. Evenimentul de lansare a fost găzduit de Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, împreună cu Paul Tang, preşedintele Subcomisiei pentru chestiuni fiscale a Parlamentului European, şi cu Sven Giegold, deputat în Parlamentul European. Observatorul a fost creat la iniţiativa Parlamentului European. Observatorul fiscal european este un consorţiu de cadre universitare cărora li s-a acordat un grant UE în valoare de 1,2 milioane euro pentru perioada 2020-2021 cu scopul de a aprofunda cercetările privind evitarea obligaţiilor fiscale, evaziunea fiscală şi planificarea fiscală agresivă şi de a consilia în consecinţă factorii de decizie din UE. Condus de profesorul şi economistul francez Gabriel Zucman şi având sediul la Şcoala de Ştiinţe Economice din Paris, Observatorul fiscal va fi o sursă de idei noi pentru combaterea evitării obligaţiilor fiscale şi o referinţă internaţională pentru studiul fiscalităţii într-o lume globalizată.

Parchetul UE (EPPO)
Parchetul European şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Are competenţa de a investiga şi de a urmări penal infracţiuni care aduc atingere bugetului UE, precum: frauda, corupţia, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA, potrivit https://www.consilium.europa.eu/. Parchetul European este format din două niveluri: nivelul central şi nivelul descentralizat (naţional). Nivelul central, cu sediul în Luxemburg, este format din: procurorul şef european - Laura Codruţa Kovesi; 22 de procurori europeni (unul pentru fiecare ţară participantă), dintre care doi funcţionează ca adjuncţi ai procurorului şef european; şi directorul administrativ. Procurorul şef european şi cei 22 de procurori europeni constituie Colegiul EPPO. Procurorii şi directorul administrativ sunt ajutaţi în activitatea lor de un număr de experţi în diverse domenii, inclusiv asistenţă administrativă, tehnică, operaţională şi juridico-tehnică, indică https://www.eppo.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)