O PERSONALITATE PE ZI: Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821

Conducător al mişcării de la 1821, prima mişcare reformatoare a societăţii româneşti, care a pus capăt regimului fanariot şi a determinat revenirea domniilor pământene în Ţara Românească şi Moldova, Tudor Vladimirescu s-a născut în anul 1780, în comuna Vladimiri, judeţul Gorj, într-o familie de ţărani liberi. Potrivit lui Nicolae Iorga, Tudor a fost "moştean" din Gorj, adică ţăran liber. "Tudor Vladimirescu a fost fiu de ţăran şi s-a născut în comuna Vladimir, judeţul Gorj", spunea şi Gheorghe Duncea, cu care Tudor a ridicat biserica din Prejna, potrivit lui E. Vîrtosu, în volumul "Mărturii noi", arată lucrarea "Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821" (acad. Andrei Oţetea, Editura Ştiinţifică, 1971).
Potrivit istoricului Constantin D. Aricescu, Tudor ar fi învăţat scrisul şi cititul de la preotul Pîrvu Cihoiu din Vladimir. După însemnările lui Gheorghe Duncea, Tudor ar fi învăţat să scrie şi să citească de la un moşneag cu care păştea vitele. La 10-12 ani, el ar fi fost trimis la Craiova şi dat "de procopseală" unui condicar, Lupu, cu care familia Vladimirescu era înrudită. După ceva vreme, a intrat în serviciul boierului Ioan Glogoveanu din Craiova, "unde a învăţat carte şi limba grecească", împreună cu fiul boierului, Nicolae, cam de aceeaşi vârstă cu Tudor.
"După o slugărie de un an de zile la curtea lui, cuconu Glogoveanu l-a numit logofăt la moşia sa. Văzând vechiul boier că Tudor este înţelept şi aducându-i mari foloase, l-a luat şi l-a dus la şcoală, în Craiova, şi l-a învăţat carte cu cheltuiala sa până ce domnul Tudor a ajuns un cărturar foarte deştept", relata Gheorghe Duncea. Boierul avea pe moşiile sale un număr mare de vite (aproape 2.000 de capete boi, vaci), capre, oi, pe care le exporta în Transilvania. Astfel, Tudor făcea dese vizite în Transilvania, care i-au adus sume bune de bani, putând să îşi facă o avere proprie prin cumpărare de pământuri şi să se implice în activităţi de negoţ.
În timpul primei domnii a lui Constantin Ipsilanti (1802-1806, 1807), Tudor a fost ridicat la rangul de mare comis, iar în a doua domnie a fost numit vătaf de plai la Cloşani (1806-1811). Atribuţiile vătafilor erau mai ales poliţieneşti şi în regiunile de la margine, cum erau Cloşanii, grănicereşti. În 1811, el a fost numit zapciu la plasa Muntele de Sus din acelaşi judeţ. La 15 iunie, a fost numit polcovnic de poteră - peste 30 de panduri - şi însărcinat cu paza judeţelor Saac şi Prahova. În acelaşi an a cumpărat cu 3.500 de taleri vătăşia plaiului Cloşani.
La 18 ani, a plecat din slujba boierului Glogoveanu şi a intrat în rândul pandurilor, corp de oaste semipermanent, cu care a participat la războiul ruso-turc din 1806-1812. Tudor, care ajunsese să comande aproape în totalitate pe panduri, s-a distins în luptele de la Rahova, Negotin şi Fetislam (Cladova). Pentru actele sale de bravură a fost înaintat "porucic" (locotenent) şi decorat cu ordinul Sf. Vladimir cu spade.
În aceste lupte, Tudor şi-a stabilit reputaţia de viteaz şi a dobândit experienţa militară care avea să surprindă aşa de mult lumea în 1821. "Ştii d-ta, domnule, ce om era căpitanul nostru Tudor? spunea polcovnicul Ioniţă Cegan. El, care nu râdea niciodată, când auzea că vin turcii asupra noastră, că se năpustesc păgânii ca vijelia, când nici cu gândul nu gândeai, el de bucurie începea să cânte şi să joace ca un copil. Intra în foc, domnule, parc-ar fi mers la nuntă". ("Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821" (acad. Andrei Oţetea, Editura Ştiinţifică, 1971)
Între iunie-decembrie 1814, a făcut o călătorie la Viena. I s-a atribuit intenţia de a fugi, după pacea de la Bucureşti, de teama răzbunării turcilor, însă a întreprins călătoria din însărcinarea ispravnicului de Mehedinţi, Nicolae Glogoveanu, faţă de care Tudor avea obligaţii personale. Pe de altă parte, ca vătaf al plaiului Muntele de Sus, era subordonatul său. În această perioadă, Tudor care ştia atât limba germană, cât şi pe cea greacă, era în măsură să înţeleagă, din contactul cu oamenii şi din gazete, curentele de idei care se întâlneau în Viena Congresului din 1814-1815.
Revenit în ţară, a fost atras de planul unei acţiuni revoluţionare iniţiate de Eterie, organizaţie ce urmărea eliberarea Greciei de sub dominaţia otomană, cu sprijin militar rusesc. Spera că trecerea armatelor eteriste la sudul Dunării îi va asigura libertatea de mişcare în scopul obţinerii unui statut internaţional mai bun pentru Ţara Românească. Această oportunitate venea pe fondul unei sărăciri accentuate a ţărănimii din cauza fiscalităţii şi corupţiei. Vladimirescu era cunoscut şi respectat de panduri, în mobilizarea cărora spera.
Moartea domnului fanariot Alexandru Suţu la 15 ianuarie 1821, i-a determinat pe trei boieri ai Comitetului de oblăduire, respectiv Grigore Ghica, Grigore Brâncoveanu şi Barbu Văcărescu, să îl însărcineze pe Tudor Vladimirescu "să ridice poporul cu arme" şi să urmeze "precum este povăţuit". La 22 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamaţia de la Padeş, act mobilizator prin care poporul era îndemnat să se ridice la dreptul natural ("Nicio pravilă nu opreşte pre om de a întâmpina răul cu rău!"). Scopul ridicării la arme era justiţiar ("jertfirea averilor rău agonisite ale tiranilor boieri"), exprimându-se patetic starea de disperare a locuitorilor ("Că ne ajunge, fraţilor, atâta vreme de când lacrimile de pe obrazele noastre nu s-au uscat"), potrivit lucrărilor "Dicţionar biografic de istorie a României" (coord. Stan Stoica, Editura Meronia, 2008) şi "Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821" (acad. Andrei Oţetea, Editura Ştiinţifică, 1971).
A reuşit să atragă de partea sa mai mulţi ţărani şi să formeze o armată de aproximativ 8.000 de oameni (panduri, arnăuţi şi ţărani), cu care a pornit spre Bucureşti, unde era aşteptată joncţiunea cu forţele eteriste, venite din Rusia prin Moldova. Ajuns în Capitală (21 martie), Vladimirescu a lansat programul intitulat "Cererile norodului românesc", în care erau enunţate intenţiile mişcării sale: restabilirea domniilor pământene, scutirea de dări pe o perioadă de trei ani, desfiinţarea vămilor interne, eliminarea sistemului cumpărării funcţiilor şi dregătoriilor şi ocuparea acestora prin merite personale, reducerea taxelor judiciare, înfiinţarea unei armate permanente de panduri.
Timp de aproape trei luni a condus ţara ca un domn, dispoziţiile sale fiind adoptate de Divan. Cronicarul bucureştean Dobrescu, contemporan al evenimentelor, arăta că "Tudor la Cotroceni îşi punea titla de domn. Iar câţi boieri mai era, toţi asculta şi ce le poruncea, aceia făcea. Boieri boierea, ispravnici punea, poştile la el venea, judecăţi făcea şi jălbi primea, golănia (poporul de rând, n.n.) se înveselea iar boierii ca la un stăpân îi slujea". În tot acest timp, Tudor Vladimirescu s-a ferit, cu abilitate, să pună în discuţie stăpânirea turcească, ba chiar l-a asigurat pe sultan de bunele sale intenţii, pentru a nu provoca o intervenţie militară a acestuia.
Pe fondul unui entuziasm popular şi al apropierii Eteriei de Bucureşti, a venit importanta ştire, potrivit căreia Rusia se dezisese de mişcarea eteristă. Conştient că orice opoziţie faţă de puterea turcească era de acum sortită eşecului, Tudor Vladimirescu s-a îndepărtat de Eterie, pentru a nu expune ţara invaziei otomane. Acuzat de eterişti de trădare, a fost arestat de aceştia în tabăra sa de la Goleşti şi ucis la Târgovişte.
Deşi nu şi-a atins scopurile şi a sfârşit tragic, acţiunea sa rămâne în istoria românilor ca prima mişcare reformatoare. Rămâne în memoria urmaşilor ca o personalitate puternică şi ambiţioasă, un om drept şi inteligent, care "avea stofă de om mare, dar timpul, locul şi mijloacele i-au lipsit" (Cronica lui Dobrescu), conform volumului "Dicţionar biografic de istorie a României" (coord. Stan Stoica, Editura Meronia, 2008). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea;editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Statuia lui Tudor Vladimirescu din Bucureşti.
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Papa Francisc (fișă biografică)
Papa Francisc, liderul spiritual al 1,4 miliarde de catolici, a murit la 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat video, potrivit agențiilor de știri.
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Anthony Quinn (21 aprilie)
Actorul Anthony Quinn s-a născut la 21 aprilie 1915, în localitatea mexicană Chihuahua (Mexic). În copilărie s-a mutat cu părinții în SUA, în Los Angeles. A început să practice boxul, dar a renunțat repede la cariera sportivă în favoarea artelor și arhitecturii. A studiat în cadrul unor seminarii private sub îndr
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este aniversată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 21 aprilie. Este marcată la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452) și cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În
21 aprilie - Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri
Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri este marcată la data de 21 aprilie, în vederea informării și conștientizării cetățenilor și a autorităților publice cu privire la efectele grave generate de acest fenomen. Aceasta a fost instituită prin Legea nr. 100 din 8 mai 2019, la inițiativa unui grup de parlamentari din mai multe partide politic
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane, fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fo
CITATUL ZILEI
''Soarele și luna luna răsar, dar lumina vieții numai din suflet izvorăște'' - Ioan Slavici (Omul și conviețuirea socială - ''Cugetări și reflecții'', Ed. Albatros, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști (În această zi se săvârșește și Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, din 20 aprilie) Greco-catolice A II-a zi de Paști. Sf. ep. M. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2025. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 03 h 18 m și apune la 12 h 13 m. Luna la ultimul pătrar 04 h 35m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &