Semnarea declaraţiei comune a Conferinţei privind Viitorul Europei, lansarea sondajului Eurobarometru special privind viitorul Europei, adoptarea de către Parlamentul European a programului "UE pentru sănătate" (EU4Health), aprobarea celui de-al patrulea vaccin (Johnson & Johnson) împotriva COVID-19, se află printre evenimentele perioadei amintite.

Parlamentul European

La 10 martie 2021, preşedintele Parlamentului, David Sassoli, prim-ministrul Portugaliei, António Costa, în numele Consiliului UE şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, au semnat declaraţia comună a Conferinţei privind Viitorul Europei, într-o ceremonie ce a avut loc în sala plenară din Bruxelles a Parlamentului European.

Conferinţa îşi propune să le acorde cetăţenilor un rol mai important în conturarea politicilor şi a obiectivelor ambiţioase ale UE, îmbunătăţind astfel rezilienţa Uniunii la crize, indiferent de natura economică sau sanitară a acestora. Conferinţa va crea un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă şi structurată cu cetăţenii europeni pe temele care contează pentru ei şi care le afectează viaţa de zi cu zi.

Conferinţa se desfăşoară sub autoritatea celor trei instituţii care conduc acest demers, reprezentate de preşedinţii lor, care îşi asumă preşedinţia comună a conferinţei. Conferinţa se va desfăşura în diverse foruri, inclusiv digitale, precum şi cu participare fizică, atunci când este posibil, cu respectarea normelor legate de pandemia de COVID-19. O platformă digitală multilingvă interactivă le va permite cetăţenilor şi părţilor interesate să îşi prezinte ideile online şi îi va ajuta să participe la diverse evenimente sau să le organizeze.

Declaraţia comună cuprinde o listă neexhaustivă de teme posibile pentru conferinţă. Sunt menţionate aspecte precum sănătatea, schimbările climatice, echitatea socială, transformarea digitală, rolul UE în lume şi modalităţile de consolidare a proceselor democratice care guvernează UE. Aceste teme corespund priorităţilor generale ale UE şi aspectelor semnalate de cetăţeni în sondajele de opinie. În cele din urmă, cetăţenii participanţi vor decide ce subiecte vor fi discutate în cadrul conferinţei, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

La 9 martie, Parlamentul European şi Comisia Europeană au lansat primul sondaj Eurobarometru realizat vreodată în comun pentru cele două instituţii. Acest sondaj Eurobarometru special nr. 500 având ca temă "Viitorul Europei" (EB94.1) a fost realizat între 22 octombrie şi 20 noiembrie 2020 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul arată că marea majoritate (92%) a respondenţilor din toate statele membre solicită ca vocile cetăţenilor să fie "luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei", ceea ce Conferinţa privind viitorul Europei îşi propune să facă.

76% din respondenţi sunt de acord că această Conferinţă privind viitorul Europei va avea un impact pozitiv asupra democraţiei în UE (25% "sunt total de acord" şi 51% "tind să fie de acord"), o majoritate clară susţinând acest punct de vedere în fiecare stat membru al UE. Respondenţii au declarat că ar trebui implicate activ persoane din toate categoriile sociale (51%); 47 % afirmă că tinerii ar trebui să aibă un rol important; 42% au ales guvernele naţionale, iar 40%, cadrele universitare, experţii, intelectualii şi oamenii de ştiinţă. Puţin peste jumătate dintre europeni (51 %) ar dori să se implice personal, respondenţii irlandezi fiind cei mai entuziasmaţi (81%), urmaţi de belgieni (64%), luxemburghezi (63%) şi sloveni (63%). Dintre cei 92 % dintre respondenţi care consideră că vocile cetăţenilor UE ar trebui luate mai mult în considerare, 55% "sunt total de acord", iar 37% "tind să fie de acord". Numai 6% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

Pe şase din zece europeni criza provocată de coronavirus i-a făcut să reflecteze asupra viitorului Uniunii Europene (19% "sunt total de acord" şi 41% "tind să fie de acord"), în timp ce 39% nu sunt de acord cu acest lucru (23% "tind să nu fie de acord" şi 16% sunt "total împotrivă"). Existenţa unor standarde de viaţă comparabile (35%) şi a unei solidarităţi mai puternice între statele membre (30%) sunt două dintre evoluţiile menţionate cel mai des de respondenţi. De asemenea, europenii acordă prioritate dezvoltării unei politici comune în domeniul sănătăţii (25%) şi unor standarde educaţionale comparabile (22%).

Europenii consideră că respectarea de către UE a democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept (32%) şi puterea sa economică, industrială şi comercială (30%) reprezintă principalele sale atuuri. Primul atu este considerat a fi cel mai important (sau cel mai important atu comun) în 14 ţări, iar acest punct de vedere este deosebit de important în Suedia, unde 58% dintre cetăţeni îl consideră un atu esenţial. Puterea economică, industrială şi comercială a UE este considerată atuul cel mai important (sau cel mai important atu comun) în nouă ţări, în frunte cu Finlanda (45%) şi Estonia (44%).

Principala provocare globală care afectează viitorul UE este reprezentată de schimbările climatice (45%), urmată de terorism (38%), de riscurile legate de sănătate (37%) şi de migraţia forţată şi strămutarea (27%).

Parlamentul European a adoptat, la 9 martie, programul "UE pentru sănătate" (EU4Health). Programul "UE pentru sănătate", propus de Comisia Europeană la 28 mai 2020, este răspunsul UE la pandemia de COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical, a pacienţilor şi a sistemelor de sănătate din UE. Investind 5,1 miliarde euro şi devenind astfel cel mai mare program în domeniul sănătăţii care a existat vreodată în termeni monetari, programul "UE pentru sănătate" va oferi finanţare ţărilor UE, organizaţiilor din domeniul sănătăţii şi ONG-urilor.

Programul "UE pentru sănătate" îşi propune: să mărească rezilienţa sistemelor de sănătate la ameninţările transfrontaliere la adresa sănătăţii, precum COVID-19, şi să îmbunătăţească capacitatea de gestionare a crizelor; să contribuie la realizarea Uniunii Europene a sănătăţii prin investiţii în domeniul îngrijirii bolnavilor de cancer, al unei mai bune pregătiri pentru pandemii, al disponibilităţii medicamentelor şi al inovării şi să stimuleze digitalizarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii şi prevenirea bolilor. Primul program de lucru pentru 2021 va fi pus în aplicare după adoptarea oficială a programului "UE pentru sănătate".

Comisia Europeană

La 11 martie, CE a acordat o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată (AIC) pentru vaccinul împotriva COVID-19 creat de Janssen Pharmaceutica NV, una dintre companiile farmaceutice Janssen ale Johnson & Johnson, fiind cel de-al patrulea vaccin aprobat de EMA, după cele comercializate de Pfizer/BioNTech, AstraZeneca/Oxford şi Moderna, conform https://ec.europa.eu/.

Vaccinul Janssen va fi administrat în doză unică adulţilor cu vârsta de peste 18 ani pentru prevenirea COVID-19. Vaccinul se bazează pe un adenovirus, un virus inofensiv care transmite "instrucţiunile" din partea virusului care cauzează COVID-19. Acest lucru permite celulelor proprii ale organismului să producă proteina specifică virusului COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei recunoaşte că această proteină specifică nu ar trebui să se afle în organism şi reacţionează prin producerea de mijloace de apărare naturale împotriva infecţiei COVID-19. Adenovirusul din vaccin nu se poate reproduce şi nu cauzează boală.

Tot la 11 martie, Comisia Europeană i-a felicitat pe cei 27 de câştigători ai concursului său de traducere Juvenes Translatores destinat liceenilor. Traducătorii din cadrul Comisiei au selectat 27 de câştigători (câte unul pentru fiecare ţară din UE) din rândul a aproape 2.800 de participanţi. În plus, 248 de elevi au primit menţiuni speciale pentru traduceri remarcabile. Cel mai bun tânăr traducător din fiecare ţară a UE va fi invitat la o ceremonie online de decernare a premiilor, care va avea loc la data de 2 iulie 2021. Participanţii au avut posibilitatea de a alege să traducă din oricare combinaţie lingvistică alcătuită din două limbi oficiale ale UE. Din cele 552 de combinaţii lingvistice posibile, traducătorii în devenire au utilizat numărul impresionant de 150 de combinaţii. Tema concursului a fost "Cum să ţinem piept vremurilor dificile - împreună suntem mai puternici".

Eurostat

Potrivit unei statistici publicate la 8 martie 2021 de Eurostat, femeile reprezintă 78% din totalul personalului sanitar. În al treilea trimestru al anului 2020, 14,3 milioane de persoane erau angajate în posturi medicale în UE, reprezentând peste 7% din persoanele ocupate şi aproape 4% din persoanele cu vârsta de 15 ani şi peste. Repartizarea în funcţie de tipul de muncă include medicii (1,8 milioane), asistenţii medicali, moaşele şi personal auxiliar (4,4 milioane, din care 2,7 milioane personal auxiliar), îngrijitori (3,9 milioane), alţi profesionişti din domeniul sănătăţii şi personal auxiliar (4,1 milioane). În ultimul an, toţi angajaţii sistemului medical s-au aflat în prima linie de luptă împotriva COVID-19.

În ceea ce priveşte vârsta, lucrătorii din domeniul sănătăţii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani şi cei cu vârsta de 50 de ani sau peste au fost reprezentaţi în mod similar, ambele grupe de vârstă reprezentând peste o treime din persoanele (36%) angajate, potrivit https://ec.europa.eu/.

În majoritatea statelor membre ale UE (16 din 26), cea mai mare pondere a lucrătorilor din domeniul sănătăţii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani, a fost raportată în România (47%), urmată de Ungaria şi Cehia (ambele 43%). În 9 state membre ale UE, persoanele în vârstă de peste 50 de ani reprezentau cea mai mare pondere a lucrătorilor din domeniul sănătăţii, în timp ce într-un singur stat membru al UE, lucrătorii din domeniul sănătăţii cu vârsta între 15 şi 34 de ani reprezentau cea mai mare pondere - Luxemburg (43%). AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)