La 12 martie este marcată, anual, Ziua internaţională împotriva cenzurii cibernetice. Aniversarea acestei zile, pe plan internaţional, atrage atenţia asupra importanţei respectării libertăţii de utilizare a spaţiului virtual şi îndeosebi asupra manifestării depline a libertăţii de expresie în mediul online, pe fondul măsurilor sau legilor adoptate de diferite state sau actori privaţi care pun în pericol drepturile utilizatorilor de internet.

''Când dreptul tău la confidenţialitate digitală este ameninţat, la fel se întâmplă şi cu dreptul tău privind libertatea de expresie'', potrivit lui Gabriel Cubbage, director executiv al companiei AdBlock, conform www.amnestyinternational.com.

Organizaţiile Reporteri Fără Frontiere şi Amnesty International au avut iniţiativa marcării acestei zile la 12 martie 2008. Într-o scrisoare publică, Jean Francois Julliard, secretar general al Reporteri Fără Frontiere, şi Larry Cox, director executiv al Amnesty International, cereau factorilor decizionali ai companiilor Google, Microsoft şi Yahoo! să ia în considerare marcarea acestei zile.

''Unele state sunt implicate în niveluri orweliene de supraveghere, având drept ţinte în mod special vieţile şi activităţile celor care luptă pentru apărarea drepturilor omului - avocaţi, jurnalişti şi activişti pentru pace. Această dezvoltare continuă a noilor metode de represiune ca reacţie la conectivitatea în creştere este o ameninţare majoră a libertăţii noastre de expresie'', potrivit secretarului general al Amnesty International Salil Shetty, conform www.amnestyinternational.com.

În noiembrie 2019, organizaţia Freedom House a dat publicităţii un nou raport de monitorizare în care avertiza asupra declinului libertăţii în mediul online, pentru al noulea an consecutiv, potrivit AFP. Guvernele lumii recurg des la reţelele sociale pentru a manipula dar şi pentru a spiona alegători din întreaga lume, ceea ce afectează democraţia, indică raportul, care face trimitere inclusiv la dovezi ale existenţei ''programelor avansate de supraveghere pe reţelele de socializare'' în cel puţin 40 din 65 de ţări analizate. În unele ţări, autorităţile au ales să blocheze pur şi simplu accesul la internet atunci când aceasta este în avantajul lor, în timp ce în altele au recurs la armate de profesionişti pentru a manipula informaţiile online şi a face să circule falsuri până când devin virale, potrivit raportului, citat de AFP. În 47 din 65 de ţări analizate în raport, indivizi au fost arestaţi pentru că au făcut afirmaţii de ordin politic, social şi religios pe internet, iar persoane au fost supuse la violenţe fizice pentru activitatea lor online în cel puţin 31 de ţări.

Potrivit Amnesty International, guvernele lumii caută cu aviditate noi modalităţi de exercitare a puterii prin care să poată controla aspectele tot mai ample ale comunicării online precum şi modalităţi legislative care să ofere puteri sporite autorităţilor pentru supravegherea în masă şi cenzurează ceea ce oamenii urmăresc în mediul online, alţii încearcă să obţină tehnologii care le permit să supravegheze online persoanele, să le acceseze neautorizat dispozitivele şi să cenzureze libertatea de expresie online. La nivel mondial, foarte multe state, chiar democraţii, au căutat să implementeze noi legi de informaţii care să le sporească capacităţile de spionare a comunicaţiilor pe teritoriul lor naţional dar şi în exterior, potrivit www.amnestyinternational.com

Pe fondul instituirii măsurilor de gestionare a pandemiei de coronavirus numeroase state au adoptat decizii şi au impus prevederi ad-hoc prin care au întărit programele de supraveghere în masă în mediul online şi au acţionat la limita diferitelor pârghii legale punând în pericol dreptul la libertatea de exprimare, potrivit organizaţiei Reporteri Fără Frontiere - https://rsf.org. Totodată, statele au cerut platformelor de socializare să impună anumite măsuri la adresa utilizatorilor. La 29 iulie 2020, parlamentul turc a adoptat un proiect de lege ce extinde controlul autorităţilor asupra reţelelor sociale, conform dpa şi AFP. Legea cere, în mod special, principalelor reţele sociale precum Twitter şi Facebook să aibă un reprezentant în Turcia şi să respecte deciziile tribunalelor turce cerând eliminarea anumitor conţinuturi, sub pedeapsa unei amenzi grele.

Extinderea utilizării aplicaţiilor criptate de mesagerie a deschis un nou front în ce priveşte apărarea libertăţii de expresie în mediul digital. În numeroase speţe, autorităţi ale statelor au cerut companiilor care gestionează aplicaţiile respective să pună la dispoziţie cheile software de acces în aplicaţii pentru a putea culege informaţiile despre anumiţi utilizatori. Biroul Federal de Investigaţii (FBI) al SUA a cerut companiei Apple, în 2016, să pună la dispoziţia poliţiştilor federali un program software prin care să poată accesa aparatul iPhone al unui utilizator. Compania a refuzat, drept pentru care FBI a folosit o parte terţă pentru a accesa telefonul utilizatorului. În aprilie 2018, o instituţie din Rusia a cerut proprietarului aplicaţiei Telegram acces în programul-soft al serviciului de mesagerie criptată, refuzul companiei de tehnologie determinând mutarea disputei în justiţie. În 2020, telefoanele mobile ale 36 de jurnalişti ai Al Jazeera au fost accesate neautorizat printr-un atac informatic care a fructificat o breşă de vulnerabilitate în serviciul de mesagerie text al telefonului.

De asemenea, pe fondul măsurilor de gestionare a conţinutului încărcat pe reţelele de socializare de către cei care administrează politicile de funcţionare şi modul de conduită online aferente platformelor, statele avansează propuneri de reglementare a modului de acţiune al companiilor ce deţin reţelele de socializare la adresa utilizatorilor. În acest sens, la 26 ianuarie 2021, ministrul ungar al justiţiei Judit Varga a anunţat, pe o reţea de socializare, că executivul de la Budapesta pregăteşte un proiect de lege pentru reglementarea activităţii companiilor din mediul social online pentru ca acestea să îşi desfăşoare ''operaţiuni legale, transparente şi controlabile'', conform MTI. ''Evenimente recente ne-au arătat că trebuie să acţionăm mai rapid pentru a apăra oamenii'', întrucât ''astăzi oricine poate fi deconectat arbitrar de la spaţiul online fără nicio procedură oficială, transparentă şi corectă şi fără nicio cale de atac legală'', indiferent că este vorba despre şefi de stat sau oameni obişnuiţi, a explicat oficialul ungar Judit Varga. Deopotrivă, guvernul polonez a anunţat, în decembrie 2020, avansarea unui proiect de lege care să protejeze dreptul utilizatorilor la liberă exprimare pe platformele de socializare, potrivit căruia utilizatorul chiar să fie avertizat asupra posibilităţii ca un algoritm sau o persoană desemnată de compania ce deţine reţeaua de socializare încearcă să-i reducă vizibilitatea online. Mai mult, nu va fi exclusă varianta ştergerii unor postări sau blocarea unor conturi pe reţelele de socializare, dar se va urmări împiedicarea societăţilor ce deţin aceste reţele ''să blocheze declaraţii individuale sau să şteargă conturi de utilizator dacă nu sunt de acord cu ele'', fapte ce vor fi sancţionate cu amenzi, potrivit ministrului polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro. ''Algoritmii şi proprietarii giganţilor internet nu trebuie să decidă ei care puncte de vedere sunt corecte şi care nu sunt'', potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki. Consiliul Concurenţei din Turcia a anunţat, la 11 ianuarie 2021, că a deschis o investigaţie în legătură cu modul în care serviciul de mesagerie mobilă WhatsApp partajează date ale utilizatorilor săi către compania proprietară Facebook Inc, potrivit Reuters.

''Fără libertatea discursului nu există o lume modernă, ci doar una barbară'', potrivit artistului şi activistului chinez Ai Weiwei, conform science.sciencemag.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.rsf.org/en/