Miniştrii de justiţie ai Uniunii Europene (UE) se reunesc la 11 martie 2021 într-o reuniune informală, în sistem videoconferinţă. Principalele subiecte abordate, conform site-ului Consiliului Uniunii, sunt păstrarea datelor din comunicaţiile electronice, drepturile fundamentale în UE sau evoluţia privind instituirea Parchetului European.

Cu privire la păstrarea datelor din comunicaţiile electronice, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a constatat că păstrarea datelor constituie un instrument esenţial pentru investigarea eficientă a infracţiunilor grave, dar a cărui utilizare ar trebui să fie ghidată de necesitatea de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale. Miniştrii justiţiei vor desfăşura un schimb de opinii, mai ales în urma hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin care a fost anulată Directiva UE privind păstrarea datelor şi au fost stabilite criteriile pentru păstrarea legală a datelor şi accesul la acestea, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

În ceea ce priveşte drepturile omului, miniştrii de resort vor discuta noua strategie pentru Carta drepturilor fundamentale a UE cu directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii, Michael O'Flaherty, conform site-urilor https://fra.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), înfiinţată în 2007, joacă un rol major în monitorizarea situaţiei drepturilor fundamentale în UE. Agenţia oferă consiliere instituţiilor UE şi guvernelor naţionale asupra drepturilor fundamentale, în special privind următoarele categorii: discriminare, acces la justiţie, rasism/xenofobie, protecţia datelor, drepturile victimelor, drepturile copiilor etc., informează site-ul https://europa.eu. Carta drepturilor fundamentale a drepturilor omului este, la rândul său, declaraţia UE privind drepturile omului şi conţine 50 de articole cu drepturi şi principii esenţiale, urmate de patru articole cu dispoziţii generale. Statele membre au datoria de a promova aplicarea cartei, conform https://fra.europa.eu/

De asemenea, în cadrul reuniunii informale din 11 martie, Comisia Europeană va prezenta informaţii actualizate cu privire la instituirea Parchetului European. Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupţie, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane de euro). În 2019, românca Laura Codruţa Kövesi a fost numită prima procuroare-şefă europeană. În prezent, 22 de state membre participă la EPPO.

Nu în ultimul rând, preşedinţia portugheză a Uniunii (ian-iun. 2021) va prezenta miniştrilor informaţii actualizate cu privire la o serie de subiecte precum combaterea conţinutului ilegal online sau proiectul de concluzii privind formarea profesioniştilor din domeniul justiţiei. Preşedinţia va prezenta şi o propunere de lansare a unui nou dialog în domeniul justiţiei şi afacerilor interne cu partenerii nord-africani, mai informează site-ul Consiliului.

* * *

Anterioara întâlnire a Consiliului a avut loc la 14 decembrie 2020 şi a fost o reuniune formală. În context, miniştrii afacerilor interne au discutat, printre altele, elementele-cheie ale propunerilor Comisiei referitoare la un Pact privind migraţia şi azilul: dimensiunea externă, propunerea privind o etapă premergătoare intrării, un mecanism de solidaritate, gestionarea migraţiei interne şi a azilului, diverse mijloace de îmbunătăţire a returnărilor, rolul agenţiilor, căile legale de intrare în Europa şi integrarea etc., potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

* * *

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto: (Comisarul european pentru afaceri interne,  Ylva Johansson, după o reuniune a Consiliului JAI din 13 noiembrie 2020)