Cercetător şi inventator în domeniul luminii polarizate şi al laserelor, Ion I. Agârbiceanu s-a născut, la 6 ianuarie 1907, la Bucium-Şasa, judeţul Alba, fiind fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.

A învăţat în Liceul "George Bariţiu" din Cluj-Napoca, apoi a urmat studii universitare la Institutul Electrotehnic din Bucureşti (1925-1929), potrivit physics.pub.ro.

În 1934, a obţinut doctoratul la Facultatea de Ştiinţe din Paris. Teza semnată de Ion I. Agârbiceanu, realizată sub coordonarea profesorului A. Cotton, abordează spectroscopia şi este intitulată ''Recherche sur le spectre de fluorescence et d'absorption des vapeurs de Iodine'', conform Dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Din 1935, lucrează câţiva ani în industrie, în România şi în Marea Britanie, iar în 1941 devine asistent la Universitatea din Bucureşti, apoi şef de lucrări la Catedra de Fizică Generală (1943), profesor (1948) şi şef de catedră la Institutul de Petrol şi Gaze.

Este transferat, în 1951, la Facultatea de Fizică din Bucureşti, devenind ulterior şef al Catedrei de Fizică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti (1955-1971).

Începând din 1956, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti s-a organizat un laborator de ''metode optice în fizica nucleară'', unde, în 1962, sub conducerea lui Ion I. Agârbiceanu, s-a realizat cel dintâi laser cu gaz (heliu-neon) din România, cu radiaţie infraroşie. Rezultatele obţinute au fost prezentate şi în volumul ''Contributions á l'étude des lasers aux gas'', apărut în anul 1963. În 1969, laboratorul devine Secţia de Radiaţii şi Plasmă, profilându-se pe probleme de fizică şi tehnică a laserelor şi pe studiul plasmei de mare energie.

Ion I. Agârbiceanu a realizat însemnate studii şi în problema luminii polarizate (''Polarizarea parţială a luminii prin emisie'', 1951; ''Polarizarea fluorescenţei'', 1951; ''Lumina polarizată'', 1956). A prezentat în peste 100 de lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, rezultatele cercetărilor sale în spectroscopie moleculară şi fluorescenţă, polarizarea luminii, elipsometrie, structuri hiperfine, metode optice în fizica nucleară, spectroscopia hertziană, studiul laserelor şi aplicaţiile lor etc.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 21 martie 1963, notează acad.ro. Ion I. Agârbiceanu a fost, de asemenea, reprezentant al României în Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată, în Grupul European de Spectroscopie Atomică, precum şi vicepreşedinte al Comitetului Român de Fizică, afiliat Societăţii Europene de Fizică.

A încetat din viaţă la 9 martie 1971, la Cluj.

La 9 martie 2007, Facultatea de Ştiinţe Aplicate din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti a organizat o sesiune ştiinţifică omagială, dedicată centenarului de la naşterea profesorului Ion I. Agârbiceanu.

În ziua de 16 martie 2017, Aula Bibliotecii Academiei Române a găzduit sesiunea de comunicări ştiinţifice ''Ion I. Agârbiceanu (1907-1971) - 110 ani de la naştere. O istorie a tehnologiei Laser în România'', organizată de Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) şi Divizia de Istoria Tehnicii. Au fost prezentate diverse aspecte din evoluţia tehnologiei laser în România, începând cu momentul în care, sub coordonarea renumitului fizician Ion I. Agârbiceanu, se realizează, la Institutul de Fizică Atomică, unul dintre primele lasere din lume.

Romfilatelia a dedicat emisiunea de mărci poştale "Dincolo de frontierele cunoaşterii, Laser Valley - Land of Lights", lansată în octombrie 2016, proiectului ştiinţific de anvergură internaţională ELI-NP precum şi fizicienilor de renume mondial Horia Hulubei şi Ion I. Agârbiceanu, conform romfilatelia.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: acad.ro