Opera Braşov şi Opera Naţională Română din Cluj-Napoca au pregătit pentru amatorii de operă spectacole cu opera bufă "Bărbierul din Sevilla" de Gioachino Rossini.

Astfel, sâmbătă, 13 martie 2021, de la ora 18.30, Opera Braşov prezintă online opera amintită, în regia semnată de Carmen Dobrescu.

Din distribuţie fac parte: Asineta Răducan, Mihai Irimia, Adrian Mărcan, Marian Reşte, Dan Popescu, Sonia Hazarian, Valentin Marele, Emil Dumbravă, Cristian Dicu. Îşi dau concursul Orchestra şi Corul Operei Braşov, la pupitrul dirijoral aflându-se maestrul Traian Ichim. Dirijor cor - Dragoş-Mihai Cohal.

Spectacolul va fi transmis, online, în direct, pe pagina de Facebook a Operei Braşov şi pe canalul oficial de YouTube. Evenimentul este desfăşurat cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov, menţionează site-ul http://www.opera-brasov.ro.

Sursa foto: opera-brasov.ro

Titlul original al lucrării este "Il barbiere di Siviglia, ossia L'inutile precauzione" şi beneficiază de un libret scris în limba italiană de Cesare Sterbini, bazat pe comedia francezului Pierre Beaumarchais. Premiera operei a avut loc pe 20 februarie 1816, la Teatro Argentina din Roma.

"'Bărbierul din Sevilla' s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari capodopere comice în muzică şi a fost descrisă ca 'opera buffa a tuturor operelor buffe'. După mai mult de două sute de ani de la premieră, rămâne o operă la fel populară, apreciată şi îndrăgită", scrie site-ul www.opera-brasov.ro.

Acţiunea are loc în oraşul Sevilla din Spania secolului al XVIII-lea şi "se învârte în jurul inteligentului şi întreprinzătorului Figaro, bărbier, un adevărat factotum".

"Contele Almaviva o curtează pe Rosina, nepoata şi protejata lui Don Bartolo - care intenţionează să se căsătorească cu ea. Aşa că încearcă să-l ţină pe Almaviva departe de Rosina şi de casa lui. Dar Figaro, contra unor recompense substanţiale şi folosindu-se de deghizări inteligente, va reuşi să găsească soluţiile cele mai potrivite pentru a rezolva situaţia", scrie site-ul amintit în prezentarea operei.

Un spectacol cu aceeaşi operă este prezentat, în 14 martie 2021, de la ora 19.00, de Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, în regia semnată de Emil Strugaru.

Sursa foto: operacluj.ro

Distribuţia este alcătuită din artiştii Geani Brad, Oana-Maria Trîmbiţaş, Bryan Lopez Gonzalez (invitat), Cristian Hodrea, Petru Burcă, Anca Aluaş, George Godja, Vasile Neamţu, Emil Rădulescu Chioreanu. Îşi dau concursul Orchestra şi Corul de Bărbaţi al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. Dirijor - Cristian Sandu (invitat), maestru de cor - Emil Maxim, dirijor cor - Corneliu Felecan, precizează site-ul https://operacluj.ro.

"Una dintre cele mai comice, animate şi aşteptate opere din câte s-au scris vreodată, 'Bărbierul din Sevilla' de Gioachino Rossini, (...) îl readuce în lumina reflectoarelor pe Figaro, bărbierul spaniol plin de umor, curajos şi romantic, care conferă farmec poveştii de dragoste dintre neliniştitul Conte Almaviva şi frumoasa Rosina. Creaţia lui Gioachino Rossini a înregistrat un succes răsunător chiar de la premiera sa absolută din anul 1816, atunci când a fost prezentată sub titlul iniţial, sugestiv de altfel, 'Almaviva' (Inutila precauţiune)", notează site-ul instituţiei de cultură clujene, în prezentarea spectacolului.

În "fermecătoarea şi colorata" Sevilla a secolului al XVIII-lea, Figaro este bărbierul iubit de întregul oraş, care ajută la împlinirea marii iubiri dintre Rosina şi contele Almaviva. Dar frumoasa Rosina este dorită şi de bătrânul ei tutore, Bartolo, care are avantajul ajutorului lui Basilio, maestrul de muzică al tinerei, mai scrie site-ul amintit.

Sursa foto: operacluj.ro

"Atmosfera amoroasă şi comică a operei este dată de multiplele tertipuri la care apelează Contele Almaviva şi Figaro pentru a se apropia de frumoasa iubită şi a-i declara dragostea. Scena finală, în care Figaro şi Contele pătrund în casa Rosinei în miez de noapte, urcând pe scara sprijinită de balconul acesteia, este cea care dă un suflu şi mai pasional capodoperei bufe în trei acte. Inima Rosinei cunoaşte bucuria deplină în momentul în care Almaviva îi oferă în genunchi dragostea, averea şi numele. Părtaş la declaraţia înflăcărată este şi profesorul Basilio, mituit de adversarii lui Bartolo, care devine martorul căsătoriei dintre îndrăgostiţi. Bătrânul şi încruntatul Bartolo soseşte prea târziu pentru a mai opri uniunea şi este consolat doar de renunţarea lui Almaviva la zestrea Rosinei, care îi va rămâne lui", mai scrie site-ul https://operacluj.ro.

***

Compozitorul Gioacchino Rossini s-a născut la 29 februarie 1792, la Pesaro. La vârsta de 12 ani a început să compună, iar la 14 ani s-a înscris la Conservatorul din Bologna, unde a scris în special muzică religioasă.

În adolescenţă, Rossini a fost nevoit să se întreţină lucrând pe post de cântăreţ, apoi de corepetitor şi acompaniator de teatru. În 1810, farsa muzicală "La Cambiale di matrimionio" i-a deschis porţile celor mai prestigioase teatre din nordul Italiei, pentru care a scris într-un timp record câteva partituri, care l-au consacrat la Veneţia, Ferrara şi Milano ("La Pietra del paragone", 1812), în timp ce "Ciro in Babilonia", o operă sacră, va demonstra aprofundata cunoaştere a stilului sever de care făcea dovadă autorul, notează "Dicţionarul de mari muzicieni" (Editura Univers Enciclopedic, 2006).

Începând din 1812, timp de şapte ani, a fost compozitor şi dirijor, în 1815 impunându-se în genul tragic cu "Elisabetta", apoi, un an mai târziu, cu "Ottello".

În 1816, prezenta la Roma "Bărbierul din Sevilla", care a fost un trimf, apoi, în 1817 - "Cenuşăreasa" şi "Coţofana hoaţă", două comedii sentimentale. Printre lucrările sale mai amintim: "Italianca în Alger" ("L'Italiana in Algeri", 1813), "Otello" (1816), "Moise în Egipt" ("Mose in Egitto", 1818), "Asediul Corintului" ("Le siege de Corinthe", 1826), şi "Semiramida" (1823).

Începând din 1824, a petrecut mult timp la Paris, unde a scris "Wilhelm Tell" (1829), capodopera sa. După 1832, când starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit, a compus puţin, până la colecţia "Păcatele bătrâneţilor" ("Peches de vieillesse").

Compozitorul a murit la 13 noiembrie 1868. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: operacluj.ro