Catedrala Sfântul Sava este inima ortodoxă a Serbiei, cel mai important reper al Belgradului şi unul dintre cele mai mari aşezăminte ortodoxe din Balcani şi din lume.

Impozantă prin structură, atrage privirile oricui, desenând direcţiile capitalei Serbiei şi fiind, totodată, un monument de splendoare al creştinătăţii.

Aşezată pe platoul Vracear, această frumoasă catedrală aminteşte o filă importantă din istoria creştinătăţii, în acest loc fiind arse, în 1595, Moaştele Sfântului Sava de Sinan Paşa.

Sfântul Sava a fost fiul cel mic al voievodului sârb Ştefan Nemanja (1170-1196). Numele său de mirean, la naştere, a fost Rastko, iar la vârsta de 15 ani a primit spre administrare o provincie, pe care a condus-o timp de doi ani. Sosirea unui grup de monahi athoniţi i-a înflăcărat dorinţa de a trăi o viaţă închinată Mântuitorului, reuşind, cu concursul acestora, să plece la o mănăstire din Sfântul Munte. Fiind căutat şi găsit de un grup de ofiţeri trimişi de tatăl său, Ştefan Nemanja, a cerut să fie tuns degrabă în monahism, primind astfel numele Sava, după numele marelui avvă palestinian Sf. Sava cel Sfinţit, conform www.doxologia.ro. A rămas în Mănăstirea Vatopedu, vreme de 12 ani, studiind manuscrisele Sfinţilor Părinţi greci, şi dedicându-se vieţii monahale până când şi-a dat sfântul suflet în mâinile lui Dumnezeu, la 14 ianuarie 1235, potrivit doxologia.ro. A fost înmormântat în Biserica Sfinţilor 40 de Mucenici din Veliko Târnovo, pentru ca un an mai târziu, Moaştele Sfântului Sava să fie mutate la Mănăstirea Milesevo din Serbia, potrivit crestinortodox.ro.

Turcii au jefuit Mănăstirea Milesevo, în 1594, au luat Moaştele Sfântului Sava şi le-au dus la Belgrad, fiind arse la 27 aprilie (10 mai) 1594 pe colina Vracear, care avea să devină din acel moment cea mai sfântă colină din capitala Serbiei.

După 1895, momentul câştigării independenţei, a fost ridicată o mică biserică, la iniţiativa Societăţii pentru Construcţia Catedralei Sfântul Sava, pe colina Vracear. Existau, încă de atunci, intenţii pentru ridicarea unui lăcaş impunător. În 1905, s-a desfăşurat primul concurs pentru construirea catedralei, însă ca urmare a războaielor balcanice şi a Primului Război Mondial au fost sistate demersurile de construire a catedralei.

A fost desemnat, în 1926, proiectul arhitectului Alexander Deroko pentru construirea catedralei, fiind îmbinat cu planul realizat de Bogdan Nestorovic. Piatra de temelie a fost pusă de episcopul Gavriil Dozic-Medenica, viitorul patriarh Gavriil al V-lea, la 10 mai 1939. A fost realizată fundaţia, pentru ca apoi lucrările să fie sistate pe fondul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1958, patriarhul Gherman a solicitat reînceperea lucrărilor, acordul fiind dat, în 1984, după numeroase intervenţii ale Patriarhiei Sârbe.

În formă de cruce greacă, construcţia are o lungime de 91 de metri de la est la vest şi de 81 de metri de la nord la sud. Are o înălţime de 82 de metri, domul central având 70 de metri înălţime şi 12 metri crucea placată cu aur. Cu o greutate de 4.000 de tone, amplasarea domului central a reprezentat o adevărată reuşită a procesului de construcţie, fiind realizat pe pământ pentru ca mai apoi să fie amplasat pe structura sa, într-un timp de 40 de zile, toleranţa calculată fiind de doar 5 cm.

Sunt 49 de clopote în turnul clopotniţei care asigură fondul sonor necesar în timpul sfintei liturghii şi peste 18 cruci placate cu aur în cupolele catedralei.

Întinsă pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, catedrala poate primi simultan 10.000 de oameni şi 800 de persoane pot forma corul în balconul destinat. Găzduieşte patru galerii de 1.720 metri pătraţi la primul şi cel de-al doilea nivel.

Dedesubtul catedralei se află Biserica Sfântul Lazăr, de 1.800 de metri pătraţi, iar într-o criptă a acesteia se păstrează fragmente din veşmintele Sfântului Sava, potrivit serbia.com.

Faţada este realizată din marmură şi granit, iar în interior decoraţiunile au fost realizate din mozaic, cupola centrală găzduind Iisus Hristos Pantocrator. Mozaicul a fost realizat în Rusia şi a fost transportat, compartimentat, la Belgrad, cu camioane speciale. În 2017 s-au încheiat lucrările ample la exteriorul catedralei, în 2019 fiind alocate 100 de milioane de euro pentru continuarea lucrărilor la interior, dintre care 40 de milioane au fost asigurate de la bugetul de stat, iar restul sumei - din donaţii.

Pe lângă misiunea sa religioasă principală, Catedrala Patriarhală Sfântul Sava este, deopotrivă, gazda a numeroase evenimente culturale, educaţionale şi sociale. Rolul său extraordinar este de a contribui la păstrarea culturii, tradiţiei şi limbii poporului sârb.AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: www.serbiaincoming.com