Nicolae Bălan a fost ales mitropolit al Ardealului la 14/27 februarie 1920 şi a fost hirotonit şi instalat la Sibiu în 17/30 mai 1920.

Referindu-se la ziua întronizării sale, Rusaliile din anul 1920, în catedrala mitropolitană din Sibiu, Nicolae Colan, episcop al Clujului, spunea că bucuria celor ce i-au strigat cu însufleţire "vrednic este" izvora din strălucita mărturie a celor cincisprezece ani de neîntrerupt apostolat, pe care profesorul de teologie dr. Nicolae Bălan îi închinase dreptmăritoarei Biserici a lui Hristos - Şi, prin ea, neamului. (Revista Teologică, nr. 5-8, mai-august 1940; http://documente.bcucluj.ro)

"Într-adevăr, cincisprezece ani de zile propovăduise profesorul Nicolae Bălan de pe cele două amvoane, al şcoalei şi al presei, pe cari le-a cinstit cu luminata sa minte, cu înflăcărata sa simţire, cu eroica sa credinţă şi cu jertfelnica sa faptă. De pe aceste două amvoane a vestit, cu neîmpuţinată însufleţire, împărăţia lui Dumnezeu şi împărăţia neamului. Pe cea dintâi o aşteptăm încă. Ci pe-a doua, iată, că ne-a dăruit-o bunul Dumnezeu, drept răsplată a silinţelor şi jertfelor înaintaşilor noştri", spunea episcopul Nicolae Colan.

Nicolae Bălan s-a născut în 27 aprilie 1882, în Blăjenii de Sus, judeţul Bistriţa-Năsăud, în familie de preot.

Gimnaziul l-a făcut la Năsăud (absolvit în 1900), Facultatea de Teologie în Cernăuţi (1900-1904), unde a obţinut doctoratul (1905), cu studii de specializare la Facultăţile de Teologie protestantă şi catolică din Breslau (azi Wroclaw), în 1904-1905.

A fost profesor provizoriu (1905), apoi definitiv (1909), la catedra de Dogmatica Apologetică şi Morală de la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (până în 1920).

Membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, Fondator şi redactor al "Revistei Teologice" de la Sibiu (1907-1916); în 1918 a redactat, împreună cu alţi doi profesori,"Gazeta Poporului", tot la Sibiu.

În noiembrie 1918, a fost trimis într-o Misiune la Iaşi, pe lângă Guvernul României de către Consiliul Naţional Român din Transilvania, în vederea realizării unităţii de stat. A fost hirotonit preot în 1919.

La 14/27 februarie 1920 a fost ales mitropolit al Ardealului, păstorind până la moarte (a decedat la 6 august 1955, în Sibiu).

Membru de onoare al Academiei Române (1920), membru în Comitetul central al Astrei, senator de drept.

Ca mitropolit, Nicolae Bălan a luptat pentru acceptarea principiilor Statutului Organic şagunian în Legea şi Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, apărând autonomia Bisericii.

Pe tărâm cultural-teologic, a ridicat vechiul Institut teologic din Sibiu la rang de Academie (1921), cu drept de-a elibera diplome de licenţă (1943), devenită mai târziu Institut Teologic de grad universitar (1948); a îndrumat activitatea şcolilor secundare aflate până în 1948 sub egida Bisericii (Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov, Liceul "Avram lancu" din Brad, şcoala normală "Andrei Saguna" din Sibiu); a înfiinţat o şcoală normală de fete, şcoala de cântăreţi bisericeşti "Dimitrie Cuntan" şi un internat arhidiecezan, toate în Sibiu.

A trimis numeroşi tineri teologi la studii de specializare peste hotare, care au onorat apoi catedrele Academiei (mai târziu Institutului) din Sibiu şi unii chiar ale Institutului Teologic din Bucureşti.

A îndrumat activitatea periodicelor bisericeşti de la Sibiu: "Telegraful Român", "Revista Teologică", "Lumina Satelor" (din 1922).

A pus bazele unor colecţii, în care au apărut zeci de lucrări teologice: "Seria Teologică", "Seria Didactică", "Popasuri Duhovniceşti", "Biblioteca Bunului Pastor" ş.a.

A rectitorit Mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, a ridicat schitul şi căminul de la Paltini, paraclisul şi biblioteca Academiei teologice "Andreiane", iar în eparhie s-au construit, în cursul păstoririi sale, peste 150 de biserici şi peste 150 de case parohiale, s-au înfiinţat parohii şi protopopiate noi.

A participat la Congresul ecumenist de la Stockholm din 1925 şi la Conferinţa ecumenismului practic de la Berna din 1926. A condus un pelerinaj la Locurile Sfinte în 1925. În şedinţa Consiliului de Coroana din 29-30 august 1940, a protestat împotriva Dictatului de la Viena, iar în anii următori a militat mereu pentru reîntregirea teritorială a ţării.

A publicat sute de studii, articole, predici, pastorale, discursuri parlamentare, recenzii, note în "Revista Teologică" şi Telegraful Român".

O parte din discursurile parlamentare, cuvântări şi pastorale au fost strânse în volumele: "Mântuieşte, Doamne, poporul tău", Sibiu, 1945, "Biserica şi viaţa", Sibiu, 1947. (sursă. "Dicţionarul Teologilor Români", pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, 1996) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea) 

* Explicaţie fotografie din deschidere: Manifestări dedicate Centenarului Marii Adunări Naţionale de la Blaj; la ceremonii a luat parte mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan (dr.)