Acordul istoric obţinut de liderii statelor Uniunii Europene, cu prilejul summitului desfăşurat la Bruxelles, pentru susţinerea economiei europene afectată de criza generată pe fondul pandemiei de coronavirus a reprezentat principalul eveniment în jurul căruia a funcţionat agenda instituţiilor comunitare în perioada 20-24 iulie 2020.

Consiliul European
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au aprobat, la 21 iulie 2020, un plan istoric menit să susţină economia europeană afectată de criza coronavirusului, plan care se bazează în premieră pe o datorie comună, potrivit AFP, Reuters şi DPA. Pentru a susţine economia europeană care trece printr-o recesiune istorică, planul prevede un fond de 750 miliarde euro, care ar putea fi împrumutaţi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare. Acest fond include subvenţii în valoare de 390 miliarde euro, care vor fi alocate statelor cele mai afectate de pandemie. Aceasta va fi datoria comună ce trebuie rambursată de Cei 27. În afara acestor subvenţii, 360 miliarde euro vor fi disponibile pentru împrumuturi, rambursabile de ţările solicitante. Planul este sprijinit de bugetul multianual al UE (2021-2027), care prevede 1.074 miliarde euro, ceea ce înseamnă 154 miliarde euro pe an.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, la 20 iulie 2020, că el nu va permite UE să impună ţării sale condiţii privind statul de drept în schimbul plăţii fondurilor UE, conform agenţiei France Presse.
"Pentru ca acest compromis să fie acceptabil pentru Polonia, trebuie să obţinem ceea ce am cerut de la început: nicio putere discreţionară pentru organismele UE, instituţiile UE cu privire la statul de drept", a răspuns Mateusz Morawiecki în faţa media poloneze la Bruxelles. La fel ca Ungaria, Polonia este atent urmărită de UE pentru subminarea valorilor europene precum libertatea presei şi independenţa puterii judiciare. Executivul european a declanşat mai multe proceduri în ultimii ani împotriva Budapestei şi Varşoviei. Acordul privind bugetul multianual al UE trebuie aprobat în unanimitate de statele membre şi ratificat de Parlamentul European.


Comisia Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a mulţumit, la 21 iulie 2020, preşedintelui Consiliului European Charles Michel şi cancelarului german Angela Merkel pentru eforturile lor în scopul ajungerii la un compromis, apreciind că acordul este dovada capacităţii Europei de a acţiona. ''Ştim că este un moment istoric pentru Europa'', a adăugat ea, ţinând să remarce că s-au făcut compromisuri în cheltuielile bugetare alocate sănătăţii, migraţiei şi acţiunii externe.

Comisia Europeană a adoptat, la 20 iulie 2020, o comunicare privind protecţia informaţiilor confidenţiale de către instanţele naţionale în cadrul procedurilor de asigurare a respectării legislaţiei UE în materie de concurenţă la nivel privat, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Aceasta vine ca urmare a unei consultări publice specifice, lansate de Comisie la 29 iulie 2019, prin care părţile interesate au fost invitate să îşi prezinte observaţiile cu privire la proiectul de comunicare. Pe parcursul consultării publice, Executivul comunitar a primit contribuţii de la diverse părţi interesate care au confirmat necesitatea unor orientări suplimentare în ceea ce priveşte divulgarea elementelor de probă. Directiva privind acţiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust ajută cetăţenii şi întreprinderile care sunt victime ale încălcării normelor antitrust ale UE să ceară despăgubiri. Comunicarea prezintă o serie de măsuri (de exemplu expurgări, cercuri de confidenţialitate, consultarea unor experţi, audieri cu uşile închise) la care instanţele naţionale pot recurge, în funcţie de cadrul lor procedural, pentru a proteja informaţiile confidenţiale în contextul cererilor de divulgare atât pe parcursul procedurii, cât şi după închiderea acesteia; comunicarea precizează, de asemenea, modul şi momentul în care astfel de măsuri ar putea fi eficace. Aceasta nu are un caracter obligatoriu pentru instanţele naţionale şi nu modifică normele procedurale aplicabile procedurilor civile în diferitele state membre.

Cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, iar polarizarea partizană a media şi nivelul scăzut de conştientizare publică a standardelor jurnalistice diminuează şansele unui teren comun societal şi reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru pluralism şi libertate în mass-media pentru Comisia Europeană, conform unui comunicat al executivului comunitar. În România, pluralismul pieţei este domeniul de cel mai mare risc (76%) dintre cele patru analizate în cadrul Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-media, alături de protecţia elementară a dreptului la exprimare şi informare, independenţa politică şi incluziunea socială. La acest capitol, doi indicatori sunt la cel mai înalt nivel (97%), respectiv influenţa proprietarului sau comercială asupra conţinutului editorial şi gradul de concentrare al platformelor online. Potrivit concluziilor studiului, cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, întrucât nici statul şi nici autoreglementarea jurnalistică nu pot furniza măsuri de protecţie potenţiale şi nici nu pot servi ca factori de stimul pentru asigurarea de informaţii de încredere pentru toţi. Polarizarea partizană a media şi nivelul scăzut de conştientizare publică a standardelor jurnalistice diminuează şansele unui teren comun societal şi reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie.

Parlamentul European
Parlamentul European a anunţat într-o rezoluţie votată la 23 iulie 2020 că nu va aproba acordul şefilor de stat şi de guvern din ţările UE privind bugetul multianual al blocului comunitar dacă acesta nu va fi ''îmbunătăţit'', criticând în special diminuarea sumelor alocate unor anumite domenii, conform AFP. Legislativul european trebuie să se pronunţe până la sfârşitul anului asupra cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. În rezoluţia adoptată cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri, eurodeputaţii ''contestă'' bugetul în ''forma sa actuală'' şi avertizează că Parlamentul European ''este pregătit să refuze să-şi dea aprobarea (...) până când va fi găsit un acord satisfăcător''.

Parlamentul European va cere clarificări privind legarea fondurilor europene de statul de drept, după ce această chestiune a fost lăsată deschisă de liderii europeni la recentul Consiliu European, a declarat, la 22 iulie 2020, preşedintele PE, David Sassoli, potrivit Reuters. ''Trebuie să vedem exact ce măsuri de intervenţie vor fi folosite pentru a susţine aceasta. Nu putem accepta o reducere a aşteptărilor noastre pentru valorile comune'', a spus Sassoli. Întrebat dacă legislativul european ar putea bloca acordul liderilor europeni privind fondul european de redresare şi bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, Sassoli a răspuns că el este hotărât ca Parlamentul European să fie respectat, exprimându-şi totodată nemulţumirea şi faţă de reducerea fondurilor alocate unor capitole în viitorul buget multianual, cum ar fi programul Erasmus. ''Este pentru prima dată în istoria Europei când bugetul este legat (...) de respectarea statului de drept'', a afirmat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, citat de AFP, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat că această instituţie a propus ''un instrument pentru luarea de măsuri cu majoritate calificată în cazul unor încălcări ale statului de drept''. În declaraţia adoptată cu prilejul summitului se menţionează: ''Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanţa respectării statului de drept''. ''Consiliul va reveni rapid asupra acestei chestiuni'', potrivit ultimului paragraf pe acest subiect din declaraţia finală a summitului.

Consiliul Uniunii Europene
Mai multe ţări ale spaţiului comunitar au convenit, la 23 iulie 2020, să creeze o platformă cu organisme ale Uniunii Europene pentru a coordona reacţia la migraţia ilegală pe ruta din Mediterana de Est, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. Miniştrii de interne şi ai migraţiei din 18 ţări, majoritatea din Europa de Est şi din Balcani, au convenit, la o conferinţă la Viena, ca platforma să se ocupe cu expulzarea mai rapidă a migranţilor respinşi şi cu proceduri mai rapide de azil, precum şi cu lupta împotriva traficului de persoane. "Nu vrem să creăm structuri paralele", ci să creştem eficienţa autorităţilor existente, a declarat ministrul austriac de interne Karl Nehammer, la o conferinţă de presă, precizând că noua platformă va avea sediul la Viena. Conform Agenţiei UE de protecţie a graniţelor, Frontex, numărul trecerilor ilegale de frontieră în Mediterana de Est între Turcia şi Grecia a crescut la 1.250 de persoane în iunie, o creştere de opt ori faţă de luna aprilie.

Eurostat
Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană în primul trimestru din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, pe fondul introducerii măsurilor de izolare de către statele membre, pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus, iar cea mai mare creştere a deficitului din rândul statelor membre a fost înregistrată în Malta, România şi Belgia, arată datele publicate, la 22 iulie 2020, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut atât în zona euro (de la 86,4% la 86,3%) cât şi în Uniunea Europeană (de la 80% la 79,5%) în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, pe fondul introducerii măsurilor de izolare de către statele membre, pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19). Cea mai ridicată creştere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB din rândul statelor membre a fost înregistrată în Finlanda şi România, arată datele publicate, la 22 iulie 2020, de Eurostat.

Vânzările de baterii şi acumulatori portabili în Uniunea Europeană au rămas în ultimii ani relativ stabile, de la 176.000 de tone în 2010, la 169.000 de tone în 2013, urcând apoi la 191.000 de tone în 2018, arată datele publicate, la 23 iulie 2020, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În contrast, colectarea acumulatorilor şi a bateriilor uzate în UE a crescut semnificativ, de la 55.000 de tone în 2010 la 88.000 de tone în 2018. Ca rezultat, rata de colectare a bateriilor şi acumulatorilor portabili în Uniunea Europeană a urcat gradual, de la 35% în 2011 la 48% în 2018.

Aproape o treime (29%) dintre rezidenţii cu vârsta de 16 ani sau mai mult din Uniunea Europeană nu-şi puteau permite anul trecut să îşi cumpere măcar o săptămână de vacanţă o dată pe an departe de casă, cel mai ridicat procentaj de persoane în această situaţie fiind înregistrat în România, cu 54%, arată datele publicate, la 20 iulie 2020, de Eurostat.AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Ruxandra Bratu)