O PERSONALITATE PE ZI: Istoricul Pompiliu Teodor
Istoricul Pompiliu Teodor s-a născut la 19 iulie 1930, la Ilia, în judeţul Hunedoara. Şi-a făcut studiile liceale la Deva (1941-1949), apoi studiile universitare - Facultatea de Istorie - la Cluj (1950-1954), iar în 1970 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema "Samuil Micu istoric", se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Bucureşti, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).
Şi-a continuat specializarea la Universitatea din Viena (1968-1969). A fost cercetător la Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj (1955-1963), apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie al Academiei Române din Cluj (1963-1966). A fost, de asemenea, lector la Catedra de Istoria României (1966-1970), conferenţiar (1970-1977), profesor (din 1977), şef al Catedrei de Istoria Medie şi Istoriografie (1973-1977; 1990-2001), precum şi "visiting professor" la Universitatea Illinois, SUA (1972-1973). A deţinut şi funcţia de director al Institutului de Istorie Central Europeană (din 1993).
Specialist în istoria secolului al XVIII-lea central-european, în istoria istoriografiei, istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea, istoricul Pompiliu Teodor a publicat numeroase cărţi, dintre care amintim: "Ideea de unitate politică la români" (1968), "Evoluţia gândirii istorice româneşti" (1970), "Avram Iancu în memorialistică" (1972), "Fragmentarium iluminist" (1972, în colaborare), "Interferenţe iluministe europene" (1984), "Istorici români şi probleme istorice" (1993), "Incursiuni în istoriografia română a secolului XX" (1995) ş.a.
De asemenea, este coordonator şi autor al volumelor: "Stat. Societate. Naţiune. Interpretări istorice" (1982), "Răscoala lui Horea (1784)", "Studii şi interpretări istorice" (1984) etc.
S-a numărat printre colaboratorii unor lucrări de anvergură: "Enciclopedia istoriografiei româneşti" (1978), "Naţiunea română. Afirmare. Orizont contemporan" (1984), "Gh.I. Brătianu. Confluenţe istoriografice româneşti şi europene" (1988), "La Révolution Française et les Roumains" (1989), "Istoria ca lectură a lumii'' (1994) ş.a.
A fost editor-şef al revistei "Colloquia. Journal of Central European History", precum şi membru în comitetele de redacţie ale unor publicaţii de profil, precum "Revue Roumaine d'Histoire", "Revue des Études Sud-Est Européennes", "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane 'Gh. Şincai' din Târgu Mureş".
A fost vicepreşedinte al Comisiei de Istoria Relaţiilor Internaţionale a Comitetului Internaţional de Studii Istorice (din 1995), preşedinte al Comisiei Mixte de Istorie Româno-Slovacă a Academiei Române, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Transilvania şi Banat.
La 13 noiembrie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A murit la 7 septembrie 2001, la Cluj-Napoca. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
* Explicaţie fotografie din deschidere: Sediul Academiei Române
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 490 de ani de la proclamarea regelui Henric în fruntea Bisericii Anglicane (15 ianuarie 1535)
La 15 ianuarie 1535, regele Angliei Henric al VIII-lea (1509-1547) a fost proclamat oficial șeful Bisericii Angliei. Anterior, la 5 noiembrie 1534, parlamentul englez votase Legea Supremației prin care era definit dreptul regelui Henric al VIII-lea de a conduce în calitate de lider suprem pe pământ Biserica Angliei, înăsprind astfel legăturil
DOCUMENTAR: 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie)
Poetul Mihai Eminescu (Eminovici - numele la naștere) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici. ''Opera lui M. Eminescu, cel mai mare poet român, se explică nu numai printr-o excepțională înzestrare nativă, ci și printr-o neobișnuită aspirație spre cunoaștere, print
15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale
La 15 ianuarie este marcată, în fiecare an, începând din 2011, Ziua Culturii Naționale, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Născut la Botoșani, 'poetul nepereche' a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importa
CITATUL ZILEI
'Explozia titanică a voinței individuale, aspirația către un absolut al neatârnării, către 'a nu avea alt stăpân în afara rațiunii proprii', capătă, uneori, de la Renaștere încoace, o tentă ușor maniacală: libertatea devine un scop în sine când nu e pură demagogie sociologică. Din unghiul acestei epidemii a emancipării, nu e li
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Greco-catolice Sf. cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul Romano-catolice Ss. Arnold Janssen, pr.; Arsenie, pustnic Sfinții Cuvioși Pavel Tebeul și Ioan Colibașu sunt pomeniți în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 ianuarie
Este a 15-a zi a anului 2025. Au mai rămas 350 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 48 m și apune la 17 h 02 m. Luna apune la 09 h 05 m și răsare la 18 h 40 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
DOCUMENTAR: Anul Nou pe stil vechi (14 ianuarie)
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc, la o săptămână după Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie), trecerea în noul an. Anul Nou este marcat, conform calendarului iulian sau pe stil vechi, în data de 14 ianuarie. În țara noastră, Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite în comunitățile
14 ianuarie - Ziua mondială a logicii (UNESCO)
Ziua mondială a logicii este sărbătorită, în fiecare an, la 14 ianuarie, având ca scop încurajarea cooperării internaționale, promovarea dezvoltării logicii, atât în cercetare, cât și în predare, sprijinirea activităților asociațiilor, universităților și a altor instituții care au ca obiectiv logica, îmbunătățirea înțeleg
CITATUL ZILEI
'Legea morală nu are sens decât într-o lume a ordinii perfecte. Hazardul nu poate fi administrat. Pentru a veni în cuprinsul realului cu un set de comandamente legitime, trebuie, mai întâi, să postulezi coerența lui de principiu. Dacă realul e arbitrar, întâmplător, haotic, el nu poate valida nicio lege și nu are nevoie de lege.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 ianuarie
Ortodoxe Odovania praznicului Botezului Domnului; Sf. Cuv. Mucenici din Sinai și Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei Greco-catolice Sf. cuv. m. uciși în Sinai și în Rait Romano-catolice Ss. Felix de Nola, pr. m.; Ioan-Anton Farina, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 ianuarie
Este a 14-a zi a anului 2025. Au mai rămas 351 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 01 m. Luna apune la 08 h 33 m și răsare la 17 h 26 m. Lună Plină 00 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
CITATUL ZILEI
'Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării. Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi.' - Andrei Pleșu, ('Minima moralia', Editura Carte
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Sf. Ier. Iacob, episcop de Nisibe Greco-catolice Sf. m. Ermil și Stratonic; Sf. ep. Ilarie de Poitiers Romano-catolice Sf. Ilarie, ep. înv. Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 13 ianuarie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 ianuarie
Este a 13-a zi a anului 2025. Au mai rămas 352 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 49 m și apune la 17 h 00 m. Luna apune la 07 h 52 m și răsare la 16 h 12 m.
CITATUL ZILEI
'Cei fricoși mor de multe ori înainte de moarte, în timp ce luptătorii viteji gustă doar o singură dată în viață moartea.' - 'Mica Filocalie', Cuviosul Paisie Aghioritul (Traducere: Preot Victor Manolache, Editura Cartea Ortodoxă, 2009)