Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeană, care arată că România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro şi că există incompatibilităţi între anumite articole din legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României şi articole din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, invitaţia lansată de Uniunea Europeană către giganţii Internetului pentru depunerea mai multor eforturi de combatere a "uriaşului val de dezinformare" provocat de pandemia de COVID-19 şi recomandarea Comisiei Europene de ridicare a tuturor restricţiilor de călătorie în interiorul UE la 15 iunie şi redeschiderea de la 1 iulie a frontierelor externe ale Uniunii pentru cetăţenii statelor din Balcanii Occidentali se numără printre subiectele stringente ale săptămânii europene 8-12 iunie.

Comisia Europeană

- La 8 iunie 2020, Comisia a anunţat că a acordat aproape 166 de milioane de euro, prin intermediul proiectului-pilot ''Accelerator'' al Consiliului European pentru Inovare (CEI), unui număr de 36 de companii angajate să combată pandemia provocată de coronavirus. Totodată, mai mult de 148 de milioane de euro vor fi acordate altor 36 de companii angajate să contribuie la planul de redresare pentru Europa, investiţia totală din Orizont 2020, programul pentru cercetare şi inovare al UE, ajungând astfel la 314 milioane de euro în această rundă, din care 74 de milioane de euro vor fi sub formă de investiţii de capital, transmite https://ec.europa.eu/.

- Trei state membre ale Uniunii Europene - Portugalia, Franţa şi Luxemburg - au acceptat să primească o parte a celor 425 de migranţi care au debarcat în Malta la finalul săptămânii trecute, a anunţat la 9 iunie Comisia Europeană. Anunţul urmează apelurilor urgente făcute de guvernul Maltei după ce sute de migranţi au primit permisiunea de a debarca pe insula mediteraneană. Mulţi dintre aceşti migranţi se aflau blocaţi pe mare de câteva săptămâni.

- Raportul de convergenţă pe 2020 publicat la 10 iunie de Comisia Europeană (CE) arată că România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Legislaţia din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, conform raportului care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcţia adoptării monedei europene.

- Raportul de convergenţă pe 2020 a indicat incompatibilităţi între anumite articole din legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României şi articole din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene. Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României, conform căruia ministrul Finanţelor Publice şi un secretar de stat din MFP pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului de Administraţie al BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene. Articolul 3 ar trebui să oblige în mod expres Guvernul să nu încerce să influenţeze membrii instanţelor decizionale ale BNR în efectuarea atribuţiilor lor, potrivit raportului. Articolul 43 din din legea de funcţionare a BNR, conform căruia BNR trebuie să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile sale nete, "este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene şi în consecinţă ar trebui modificat pentru a se asigura că astfel de aranjamente nu subminează capacitatea BNR de a-şi derula activităţile în mod independent".

- La 10 iunie, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel, premierul polonez Mateusz Morawiecki, prim-ministrul spaniolul Pedro Sanchez, şefa executivului belgian Sophie Wilmes şi cea a executivului danez Dane Mette Frederiksen, au solicitat CE, într-o scrisoare, să studieze modalităţile prin care să se asigure o mai bună pregătire pentru următoarea pandemie, a transmis AFP.

- La 10 iunie, Uniunea Europeană i-a invitat pe giganţii Internetului să depună mai multe eforturi pentru a combate "uriaşul val de dezinformare" provocat de pandemia de COVID-19, exprimându-şi totodată sprijinul pentru Twitter în conflictul său deschis cu preşedintele american Donald Trump, a transmis AFP. UE va cere acestor platforme (Facebook, Twitter, Google etc.) să publice un raport lunar despre acţiunile întreprinse în lupta împotriva dezinformării legate de COVID-19, a anunţat vicepreşedinta Comisiei responsabilă pentru valori şi transparenţă Vera Jourova în cadrul unei conferinţe de presă susţinută împreună cu şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

În lupta împotriva dezinformării, Comisia intenţionează să promoveze activităţi de cercetare şi de verificare a faptelor ("fact-checking"), în special prin noul Observator european al media digitale.

- Şase din zece români afirmă că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie, relevă cel mai recent Eurobarometru special privind corupţia, realizat în decembrie 2019 şi făcut public la 10 iunie de Comisia Europeană. În România, 64% din respondenţi susţin că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie, faţă de 26% media europeană. În România, sondajul a fost realizat în perioada 6-15 decembrie 2019, prin interviuri faţă în faţă, în rândul a 1.081 de persoane.

- La 11 iunie, Comisia Europeană a recomandat ridicarea tuturor restricţiilor de călătorie în interiorul UE la 15 iunie, precum şi redeschiderea de la 1 iulie a frontierelor externe ale Uniunii pentru cetăţenii statelor din Balcanii Occidentali. Decizia finală privind redeschiderea frontierelor le aparţine statelor membre.

- În cadrul raportului publicat la 11 iunie de Comisie, cu privire la Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanţele digitale globale din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală, România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE.

- Comisia Europeană a anunţat la 11 iunie că, în timp ce drumurile europene au fost şi în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condiţiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE (96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din UE).

Consiliul UE

- La 8 iunie, Consiliul UE a adoptat concluzii privind obiectivele UE în materie de ajutor pentru dezvoltare pentru 2020, sub forma celui de al zecelea raport anual adresat Consiliului European. Raportul analizează tendinţele în ceea ce priveşte angajamentele privind asistenţa oficială pentru dezvoltare (AOD) acordată de UE pentru ţările partenere şi punerea ei în practică.

UE şi statele sale membre şi-au menţinut statutul de cel mai mare furnizor la nivel mondial în ceea ce priveşte AOD, fiind responsabile pentru 55,2% din totalul AOD acordate ţărilor în curs de dezvoltare de către membrii Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare (CAD) al OCDE, conform www.consilium.europa.eu/.

- La 8 iunie, Consiliul a adoptat prin procedură scrisă trei seturi de concluzii în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale, potrivit www.consilium.europa.eu. Concluziile solicită integrarea perspectivei bunăstării în politicile relevante la nivel european şi naţional. Consiliul invită statele membre să asigure punerea în aplicare a cadrului juridic al UE şi să impulsioneze punerea în aplicare a Directivei privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată.

Concluziile privind reconversia profesională şi actualizarea competenţelor ca bază pentru îmbunătăţirea durabilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională subliniază importanţa promovării unei mai bune utilizări a instrumentelor financiare ale UE, şi anume Fondul social european, Erasmus+ şi InvestEU.

- Consiliul a adoptat la 11 iunie concluzii privind conturarea viitorului digital al Europei, abordând o gamă largă de aspecte legate de punerea în aplicare a strategiei digitale a UE, domeniile acoperite de concluzii variind de la conectivitate, lanţurile valorice digitale şi e-sănătate la economia datelor, inteligenţa artificială şi platformele digitale.

Parlamentul European

- La 11 iunie, Parlamentul European (PE) a acceptat poziţia Comisiei Europene conform căreia COVID-19 reprezintă doar un risc mediu pentru lucrători, ceea ce le va permite angajatorilor să aplice la locul de muncă măsuri de securitate mai puţin stringente şi mai puţin costisitoare faţă de situaţia în care ar fi fost o ameninţare de nivel ridicat. Europarlamentarii şi-au retras obiecţiile după ce au primit din partea executivului comunitar garanţii cu privire la siguranţa sanitară la locul de muncă.

Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)

- Numărul cererilor de azil înregistrate în Europa a scăzut cu 87% în aprilie, comparativ cu începutul anului, sub efectul restricţiilor de circulaţie impuse de criza sanitară provocată de epidemia de COVID-19, a anunţat la 11 iunie EASO, citat de AFP. "Doar 8.730 cereri de azil au fost înregistrate în aprilie" în ţările UE, precum şi în Norvegia şi în Elveţia, ceea ce corespunde "celui mai scăzut nivel cel puţin după 2008, cu o scădere masivă cu 87% comparativ cu nivelul dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19 în ianuarie şi februarie", a detaliat EASO.

Eurostat

- Irlanda şi România au înregistrat cel mai semnificativ avans al economiei din cele 27 de state membre ale UE, în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, arată datele publicate la 9 iunie de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,1% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, iar Uniunea Europeană a înregistrat un recul de 2,6%.

- Durata estimată a vieţii profesionale, pentru populaţia adultă în vârstă de cel puţin 15 ani din Uniunea Europeană, a fost în medie de 35,9 ani în 2019, cu 3,6 ani mai mare decât era în 2000, însă România este singurul stat membru al UE unde durata estimată a vieţii profesionale a scăzut în ultimele două decenii, cu 2,2 ani, până la 33,8 ani, arată datele publicate la 9 iunie de Eurostat. Suedia şi Olanda aveau în 2019 cea mai lungă durată a vieţii profesionale, 42 de ani, respectiv 41 de ani. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)