La 14 iunie 1985, a fost semnat Acordul de la Schengen de către Belgia, Franţa, R.F. Germania, Luxemburg şi Olanda (cinci din cele zece state membre ale Comunităţii Economice Europene, viitoarea Uniune Europeană) în vederea creării unei regiuni fără graniţe, prin eliminarea controalelor la frontierele comune. Acordul a fost semnat pe nava "Astrid" pe râul Mosel, în dreptul micii localităţi de frontieră Schengen din Luxemburg, de unde şi numele de "Spaţiul Schengen".

Cu un an înainte, în 1984, cancelarul german, Helmut Kohl, s-a întâlnit cu preşedintele Franţei, François Mitterand, la trecerea frontierei "Goldene Brenn" din apropiere de Saarbrücken (R.F. Germania) şi au decis să elimine controalele de la frontiera dintre Germania şi Franţa. Niciunul din ei nu bănuise atunci ce însemnătate va avea pe viitor acest gest pentru o Europă fără graniţe interne şi fără controale la frontiera dintre state, potrivit www.schengen.mai.gov.ro.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spaţiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Convenţia a intrat în vigoare în 1995 şi s-au eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare creându-se o singură frontieră externă.

Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri de cooperare poliţienească, judiciară şi vamală. Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile şi declaraţiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen înfiinţat în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la 1 mai 1999, acquis-ul Schengen a intrat în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene, notează www.mae.ro.

Spaţiul Schengen este o zonă de liberă circulaţie a persoanelor, formată din 26 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Liechtenstein, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Norvegia, Islanda, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Elveţia. Ultimul stat care a aderat la Spaţiul Schengen este Principatul Liechtenstein, la 19 decembrie 2011. Patru dintre statele semnatare ale Acordului Schengen nu sunt membre ale Uniunii Europene: Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Irlanda şi Marea Britanie (care între-timp a părăsit UE) au decis să nu aplice în totalitate acquis-ul Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii. Cipru urmează să aplice prevederile acquis-ului Schengen. În cazul României şi Bulgariei, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate odată cu pregătirile pentru aderarea la UE. Ambele ţări au depus Declaraţia de Pregătire pentru evaluarea Schengen. Croaţia a prezentat Declaraţia de pregătire pentru a începe procesul de evaluare Schengen, în anul 2015.

Pentru cetăţenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mişcare şi o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen: eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE; armonizarea condiţiilor de intrare şi a normelor privind vizele şi cooperarea consulară; cooperarea consolidată în domeniul poliţienesc; cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi transfer ale executării hotărârilor penale; crearea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen.

În vederea consolidării Spaţiului de liberă circulaţie, Comisia Europeană a lansat, în cursul anului 2017, noi proiecte legislative care vizează modificarea ţintită a Codului Frontierelor Schengen, în sensul posibilităţii prelungirii controalelor la frontierele interne ale Spaţiului Schengen, dar şi pentru stabilirea unui cadru necesar interoperabilităţii, la nivelul UE, a sistemelor informatice în materia cooperării poliţieneşti, judiciare sau în materie de azil şi migraţie. Totodată, la 12 septembrie 2018, Comisia Europeană a propus o serie de proiecte legislative având drept scop consolidarea securităţii interne în cadrul UE, printre care: reformarea Regulamentului privind Agenţia Europeană pentru Frontieră şi Gardă de Coastă (EBCG) sau propunerea de Regulament privind prevenirea diseminării conţinutului terorist în mediul online.

După prezentarea de către Comisia Europeană, la 4 martie 2016, a foii de parcurs privind reluarea funcţionalităţii Spaţiului Schengen, interesul pentru măsurile necesare restabilirii funcţionării normale a spaţiului Schengen a fost treptat diminuat, pe fondul reticenţelor privind imposibilitatea prelungirii controalelor la frontierele interne între statele membre, menţionează www.mae.ro. Astfel, în contextul provocărilor persistente la adresa securităţii interne, Comisia şi-a concentrat eforturile pe adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea frontierelor externe, lupta împotriva terorismului sau a criminalităţii transfrontaliere, măsuri evidenţiate inclusiv în cel de-al 16-lea raport al Comisiei privind progresul către o securitate efectivă şi autentică, publicat la 10 octombrie 2018.

Aderarea României la Spaţiul Schengen

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art. 4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei).

Pentru aderarea la Spaţiul Schengen, România a parcurs un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007.

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaţiul Schengen presupune parcurgerea următoarelor etape: transmiterea Declaraţiei de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen; completarea şi transmiterea chestionarului Schengen; vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre şi SIS/SIRENE); redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puţin satisfăcătoare) şi aprobarea acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles; adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

La 10 noiembrie 2008, România a transmis oficial răspunsul la chestionarul Schengen, care este un document extins cu aproximativ 250 de întrebări detaliate din toate domeniile circumscrise acquis-ului Schengen.

Etapa de evaluare tehnică a României s-a finalizat cu rezultate pozitive, aminteşte MAE, iar rapoartele misiunilor de evaluare succesive au concluzionat că România îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la Spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

În ultima perioadă, Romania a înregistrat progrese la nivel tehnic în privinţa implementării acquis-ului Schengen, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: schengenvisainfo.com