TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Castelul din Carpaţi'' (1981)

Filmul "Castelul din Carpaţi", regizat de Stere Gulea, a avut premiera în 1981. Scenariul, semnat de Nicolae Dragoş şi Mihai Stoian, este inspirat din romanul cu acelaşi titlu de Jules Verne - "Le Château des Carpathes", publicat în 1892.
"Un revoluţionar ardelean şi un conte ungur sunt îndrăgostiţi de o cântăreaţă de operă care cânta la Scala din Milano. Contele maghiar, cu mijloace tehnice misterioase, obţine imaginea frumoasei cântăreţe şi o învie în singurătatea castelului transilvănean. După aceasta, cântăreaţa dispare. Tânărul revoluţionar încearcă să afle adevărul şi ajunge la castel. (...) Castelul sare în aer. Contele moare. Soarta frumoasei cântăreţe rămâne un mister", scrie site-ul cinemagia.ro, în prezentarea filmului.
Filmul începe cu un citat din Jules Verne: "Ciudată fărâmă din imperiul Austriei, această Transilvanie... veche ţară a dacilor cucerită de Traian. Independenţa de care s-a bucurat a luat sfârşit... Dar românii din Transilvania nu deznădăjduiesc. Viitorul le aparţine şi ei repetă cu o încredere de nezdruncinat: 'Românul nu piere' ".
Acţiunea se petrece în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Tânărul Frâncu Slătineanu, un revoluţionar care locuia în apropierea unul castel din munţii Carpaţi, vrea să publice un protest al românilor din Transilvania împotriva autorităţilor austriece şi, în acest demers, colaborează cu Partenie, un prieten din Sibiu. Cei doi militează pentru unirea Transilvaniei cu Principatele Unite.
Partenie află că autorităţile austriece au decis suspendarea oricăror întruniri şi că urmăresc arestarea lui Frâncu. Îl sfătuieşte pe acesta să plece în Italia, pentru a nu fi arestat, şi acolo să colaboreze cu un alt revoluţionar, Hociotă, dar şi cu boierul Radu Gorj, care era proprietarul castelului aflat în vecinătatea conacului unde locuia Frâncu. Boierul Gorj plecase din Transilvania şi se refugiase în Italia, după Revoluţia din 1848.
În drum spre Italia, Frâncu o întâlneşte pe "celebrissima" Stilla, cântăreaţă de operă, care călătorea cu acelaşi vapor. Fascinat de frumuseţea ei, după ce ajunge în Italia, o urmăreşte, merge la operă să o vadă cântând, merge la serate unde era prezentă şi "celebrissima". El nu ştia că era urmărit, de la plecarea din ţară, de agentul secret Friecke, care avea sarcina de a-l opri din intenţia de a publica în Italia protestul românilor din Transilvania sau de a se întâlni cu alţi revoluţionari români.
La o serată organizată de contesa Dora D'Istria, Frâncu o cunoaşte personal pe Stilla, dar şi pe ziaristul Alexandru Policretti. Frâncu îi propune lui Policretti să-i publice protestul în ziarul unde lucra. Între timp, "celebrissima" îl ivită la plimbare cu trăsura pe Frâncu şi-i mărturiseşte temerile ei, între cei doi legându-se o idilă.
Cântăreaţa era speriată de ideea că îşi va pierde vocea, după ce la o reprezentaţie avusese un astfel de "accident", şi intenţiona să se retragă din viaţa artistică. Impresarul ei acceptă propunerea lui Orfanik, un inventator care proiectase şi realizase un echipament de înregistrare a vocii şi imaginii, pentru a o asigura pe artistă că vocea ei va fi "nemuritoare" şi o convinge să cânte în continuare. De la spectacolele de operă ale Stillei era nelipsit boierul Gorj, care făcuse o pasiune pentru frumoasa artistă şi care finanţa înregistrarea vocii ei.
Sursa foto: cinemagia.ro
Agentul Friecke, care îl urmărea pas cu pas pe Frâncu, îi surprinde pe acesta şi pe artistă într-un moment de tandreţe şi îi fotografiază, apoi îi arată boierului Gorj fotografia. După o reprezentaţie la operă, Gorj şi Orfanik îi propun artistei să înregistreze vocea în laborator şi cei trei dispar din Italia.
După ce o caută pe Stilla şi n-o găseşte, după ce ziaristul Policretti îl anunţă că nu-i poate publica protestul şi după ce constată că Hociotă a fost asasinat, Frâncu revine în Transilvania, dar la conacul lui îl mai găseşte doar pe bătrânul servitor, care îi spune că autorităţile i-au confiscat toate bunurile, pentru că nu-şi plătise dările. Tot atunci află că prietenul său Partenie trecuse Carpaţii, plecând în Principate.
Convins că boierul Gorj a dus-o pe Stilla la castelul său din Carpaţi, Frâncu pleacă în căutarea ei. Ajunge la castel şi reuşeşte să pătrundă în incintă, unde, într-o încăpere, se auzea vocea Stillei cântând. Ajuns în salonul unde era boierul Gorj, vede imaginea artistei, dar boierul îi spune că Stilla nu mai există, e doar o iluzie vizuală şi auditivă. Zidurile castelului încep să se clatine, cad pietre din plafon şi din ziduri, iar Frâncu fuge, reuşind să scape, în timp ce în spatele lui, castelul se prăbuşeşte, explodând.
"Filmul este inspirat de romanul 'Castelul din Carpaţi' de Jules Verne. Subiectul filmului îl reprezintă o poveste de dragoste trăită în Italia de un tânăr militant pentru unirea Transilvaniei cu România. Cântăreaţa de operă italiană dispare însă în condiţii obscure. Tânărul boier Frâncu Slătineanu se deplasează la un castel din Carpaţi unde se retrăsese un boier bătrân pasionat de muzică, care fusese implicat în dispariţia femeii", scrie site-ul cinemaraton.ro în descrierea filmului.
În rolurile principale au jucat actorii: Cornel Ciupercescu (Frâncu Slătineanu), Octavian Cotescu (impresarul), Zoltán Vadász (boierul Radu Gorj), Adrian Mazarache (agentul Friecke), Marcel Iureş (Orfanik), Irina Petrescu (contesa Dora D'Istria), Ion Caramitru (ziaristul Alexandru Policretti), Ovidiu Iuliu Moldovan (Hociotă), Dorel Vişan (Partenie), precum şi balerina Maria Bănică (Stilla).
Coloana sonoră cuprinde arii din opera "Traviata" de Giuseppe Verdi, cântate de soprana Eugenia Moldoveanu.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este aniversată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 21 aprilie. Este marcată la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452) și cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În
21 aprilie - Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri
Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri este marcată la data de 21 aprilie, în vederea informării și conștientizării cetățenilor și a autorităților publice cu privire la efectele grave generate de acest fenomen. Aceasta a fost instituită prin Legea nr. 100 din 8 mai 2019, la inițiativa unui grup de parlamentari din mai multe partide politic
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane, fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fo
CITATUL ZILEI
''Soarele și luna luna răsar, dar lumina vieții numai din suflet izvorăște'' - Ioan Slavici (Omul și conviețuirea socială - ''Cugetări și reflecții'', Ed. Albatros, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști (În această zi se săvârșește și Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, din 20 aprilie) Greco-catolice A II-a zi de Paști. Sf. ep. M. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2025. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 03 h 18 m și apune la 12 h 13 m. Luna la ultimul pătrar 04 h 35m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,