Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, în seara zilei de 14 mai 2020, instituirea stării de alertă la nivel naţional, din data de 15 mai, pentru o perioadă de 30 de zile, în urma hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).

Tot la 14 mai, OUG nr. 21/2004 care reglementează starea de alertă în România a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 68 din 14 mai 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile.

Principalele schimbări aduse de recenta OUG 68 din 14 mai 2020, care reglementează starea de alertă, se referă la stabilirea unei perioade pentru care poate fi instituită starea de alertă (30 de zile), introducerea unei definiţii a stării de alertă sau la funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sub conducerea nemijlocită a primului-ministru.

***

Starea de alertă conform noii OUG 68/2020

Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii (art. 4, indice 1 din OUG 68/2020). În vechea reglementare (OUG 21/2004), starea de alertă nu era definită în mod direct, ea fiind văzută ca o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional, cu scopul de a înlătura consecinţele unei situaţiei de urgenţă.

Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. (art. 4, indice 2, alin. (1) din OUG 68/2020).

Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat. (art 4, indice 2, alineatele 2 şi 3 din OUG 68/2020). În vechea reglementare, nu era prevăzută o perioadă pentru care se instituie starea de alertă şi nici perioada pe care aceasta poate fi extinsă sau prelungită.

Factorii de risc enumeraţi în noua OUG 68/2020 sunt: amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau naţional; intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns; densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc; existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. (art. 4, indice 2, alineat 4 din OUG 68/2020).

O altă prevedere importantă se referă la măsurile care pot fi luate de autorităţi pe perioada stării de alertă. Astfel, la declararea stării de alertă şi pe durata acesteia comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea, în condiţiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc (art. 4, indice 4 din OUG 68/2020). Reglementarea anterioară (OUG 21/2004) prevedea că în starea de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră, iar aceste măsuri trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat. Această prevedere din OUG 21/2004 a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului. Curtea s-a pronunţat la 13 mai 2020, stabilind că măsurile pentru înlăturarea stării de forţă majoră sunt constituţionale, dacă nu afectează exerciţiul unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale şi că actul prin care se afectează drepturi şi libertăţi fundamentale trebuie să fie o lege, a mai precizat CCR în decizia din 13 mai, potrivit ccr.ro.

În vederea adoptării deciziilor necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, se constituie Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de preşedinte. Comitetul naţional are trei vicepreşedinţi: ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne; ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice; şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (art. 8, indice 1 din OUG 68/2020)

Declararea stării de alertă la nivel naţional

Potrivit noii OUG 68/2020, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe este declarată de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), cu acordul primului-ministru. Tot CNSU este cel care declară prelungirea sau încetarea stării de alertă (art. 4, indice 3, alin. (3))

Declararea stării de alertă la nivel judeţean sau local

La nivel judeţean, cel care declară starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ este Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, cu acordul ministrului afacerilor interne (art. 4, indice 3, alin. (2) din OUG 68/2020).

În mod similar, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia (art. 4, indice 3, alin. (2) din OUG 68/2020).

La nivel local, starea de alertă este declarată de către Comitetul local pentru situaţii de urgenţă, cu acordul prefectului (art. 4, indice 3, alin. 1 din OUG 68/2020).

Hotărârile prin care se declară starea de alertă şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata acestei stări pot fi atacate în instanţele de contencios-administrativ, mai prevede OUG 68/2020 (art. 42, alineat 3). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Marcel Vela: Din 15 mai, stare de alertă la nivel naţional pentru o perioadă de 30 de zile