UN SECOL DE ŞTIINŢĂ: Înfiinţarea primului institut speologic din lume, la Cluj
La 26 aprilie 1920 a fost promulgată Legea de înfiinţare a Institutului de Speologie al Universităţii din Cluj, prima entitate din lume destinată cercetării peşterilor. Institutul îşi datorează existenţa iniţiativei marelui savant Emil Racoviţă (1868-1947), biolog, explorator polar şi fondatorul biospeologiei - notează site-ul Institutului de Speologie ''Emil Racoviţă'' (ISER) - www.iser.ro.
Legea ''învestită cu sigiliul Statului şi publicată prin Monitorul Oficial, dat la Bucureşti, la 26 aprilie 1920'', prevedea înfiinţarea Institutului de Speologie al Universităţii din Cluj, la 1 mai 1920.
''Organizându-se Universitatea română din Cluj, Consiliul dirigent a avut în vedere nu numai de a corespunde nevoilor actuale ale învăţământului, ci de a crea totodată şi un însemnat centru cultural european; un centru care să atragă pe oamenii de ştiinţă din toată lumea şi care să poată lua parte la lucrările ştiinţifice mondiale. (...) Una dintre aceste ramure de activitate ştiinţifică mondială este ''Speologia'', adecă ştiinţa care se ocupă cu studiul vieţii şi condiţiilor în care se manifestă ea în domeniul subteran, în capul căreia stă astăzi un învăţat român, D. Dr. Em. Racoviţă, până acum ataşat Sorbonei în calitate de sub-director al staţiunii bio-oceanografice dela Banyuls-sur-Mer. Prin studiile şi cercetările sale asupra faunei, florei şi condiţiunilor de vieaţă din grotele subterane, D. Dr. Em. Racoviţă a ajuns a crea o ramură de ştiinţă cu totul nouă, menită a aduce cele mai mari servicii cercetărilor biologice'' - evidenţia Expunerea de motive din ''Proiecul de lege prezentat la Senat în sesiunea ordinară 1919-1920''.
Dr. Emil Racoviţă era sprijinit în cercetările sale de un număr mare de colaboratori, din toate colţurile lumii. Tot materialul adunat de aceştia era colectat în laboratorul savantului, care dispunea de o colecţie de peste 20.000 exemplare, iar studiile realizate apăreau în revista ''Biospeologica'', publicată sub direcţia sa la Paris, ca anexă a celei mai cunoscute reviste zoologice franceze de la acea vreme - ''Archives de zoologie experimentale''.
''Astfel centrul mondial al cercetărilor speologice este astăzi laboratorul D-lui Racoviţă, pe care D-sa îl va muta de acum înainte, împreună cu colecţii, bibliotecă, reviste etc. la noul său Institut de la Universitatea din Cluj. Clujul fiind situat în mijlocul unei regiuni muntoase, foarte bogată în grote încă neexplorate, este aşa dar totodată indicat şi dela natură pentru a fi sediul unui asemenea Institut de importanţă mondială şi centrul directiv al unor cercetări menite a aduce atât de mari servicii ştiinţei universale'', aminteşte documentul citat.
În Primul raport al direcţiunii instituţiei pentru perioada 1920-1924, publicat la http://emil-racovita.speosub.ro, Emil Racoviţă relata: ''M-am lovit chiar de la început de tot soiul de dificultăţi în încercarea de a realiza prevederile legii de creare a Institutului, iar dacă am ajuns totuşi la un rezultat parţial în 1920, aceasta se datorează intervenţiei personale a domnului ministru de finanţe din acea vreme, Titulescu. (...) În pofida unor numeroase şi personale prejudicii materiale, nu m-am putut instala la Cluj, împreună cu colaboratorul meu Jeannel, decât în septembrie 1920. Aşadar, de atunci începe perioada de organizare propriu-zisă a Institutului. (...) Dezordinea generală din anii de după război, vizibilă mai ales în Europa orientală, a făcut precare transporturile de material şi funcţionarea poştei. (...) Universitatea însăşi se afla în fază de organizare şi diversele ei servicii treceau printr-o perioadă de experimentare şi de desăvârşire la care a trebuit să iau parte. În 1922, colegii mi-au făcut onoarea de a mă desemna reprezentantul lor în Senat, dar chiar şi numai prin acest simplu fapt mi-au impus o sarcină absorbantă. În consecinţă, a trebuit ca organizarea generală a Universităţii şi organizarea specială a Institutului de Speologie să fie înfăptuite în acelaşi timp iar interesele celor două instituţii apărate, apărare adesea anevoioasă şi nu întotdeauna încununată de succes''.
Alături de Emil Racoviţă, în institutul din Cluj şi-au desfăşurat activitatea doi eminenţi biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog şi biogeograf, şi elveţianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană.
În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motaş (1891-1980), în noua sa structură având sediul central la Bucureşti şi o secţie la Cluj, iar patru ani mai târziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorilor Traian Orghidan şi Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie "Emil Racoviţă".
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorica AGERPRES
În deceniile următoare, programului biospeologic pe care Emil Racoviţă îl concepuse cu scopul de a ajunge la o reconstituire cât mai fidelă a istoriei naturale a domeniului subteran, i s-au adăugat studii din sfera speologiei fizice şi paleontologiei. În domeniul cercetării, ISER se ocupă de inventarul peşterilor româneşti.
În domeniul educaţiei, Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" oferă, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi cu alte structuri ale Academiei Române, programe de Master şi Doctorat în geologie carstică, biospeologie, precum şi în conservarea şi protecţia mediului.
În prezent, Institutul cuprinde cinci compartimente cu direcţii şi programe specifice de cercetare: Biospeologie şi Edafobiologia Carstului; Geospeologie şi Paleontologie; Carstonomie, Cadastrul şi Protecţia Carstului; Hidrogeochimie; Compartimentul Cluj - Napoca, conform informaţiilor prezentate pe www.iser.ro.
Evenimentul organizat de ISER cu ocazia Centenarului Institutului de Speologie şi pentru omagierea moştenirii lăsate de Emil Racoviţă, intitulat ERIS 100 Karst Science Forum, programat la 24-27 iunie 2020, a fost amânat pentru anul 2021. În cadrul forumului vor fi abordate şi perspectivele interdisciplinare asupra Ştiinţelor Vieţii şi Pământului pentru următorii 100 de ani, anunţă sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața de jazz Ella Fitzgerald
Ella Fitzgerald a fost cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite timp de mai bine de jumătate de secol, fiind supranumită 'Prima doamnă a muzicii', potrivit site-ului oficial al artistei www.ellafitzgerald.com. A fost recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy și vândut peste 40 de milioane de albume . Putea să c&ac
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este acum una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei în mul
15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)
Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici este marcată, anual, la 15 iunie, potrivit www.un.org. A fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2011, la inițiativa Rețelei internaționale pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, care a lansat-o în 2006. Scopul pri
15 iunie - Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice
Pe 15 iunie 2026 este marcată, pentru prima dată, Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților. Ziua a fost instituită prin Legea nr. 93 din 10 iunie 2026, potrivit
Consiliul Afaceri Externe al UE privind Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China (15 iunie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene se reunește la 15 iunie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta pe teme precum Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii de externe din UE vor avea discuții despre războiul din Ucraina, după un schi
15 iunie - Ziua Banatului Montan
În fiecare an, pe 15 iunie, începând din 2025, este marcată Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025, potrivit https://www.cdep.ro/. Cu acest prilej, în jurul acestei date, sunt organizate o serie de evenimente. Ciclova-Montană găzduiește pe 13 iunie, un eveniment dedicat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Greco-catolice Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie
Este a 166-a zi a anului 2026. Au mai rămas 199 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 05 h 10 m și apune la 22 h 00 m. Lună nouă la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Jorge Luis Borges, considerat cel mai important scriitor latino-american
Considerat cel mai important scriitor latino-american, ce a revoluționat literatura sud-americană a secolului trecut, opera lui Borges a schimbat felul în care a fost înțeleasă literatura modernă. În centrul scrisului său se află teme precum infinitul, timpul, memoria, visul, identitatea, labirintul și cartea privită ca univers în sine.
Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan (fișă biografică)
Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 14 iunie 2026, că îl propune pentru funcția de premier pe Adrian Veștea, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în dimineața aceste
Președintele SUA, Donald Trump, împlinește 80 de ani (14 iunie)
Donald Trump, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) și Școala de Business Wharton a Universității Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
DOCUMENTAR: Cântărețul britanic Boy George împlinește 65 de ani (14 iunie)
Britanicul Boy George (nume real George Alan O'Dowd) este un cântăreț, compozitor și o figură emblematică a culturii pop britanice. Ca solist al trupei Culture Club, a redefinit moda și cultura anilor '80 prin stilul său androgin, machiajul extravagant și vocea inconfundabilă. S-a născut în 14 iunie 1961, la Eltham, Londra. Din copilărie i-
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la prezentarea la ONU a Planului Baruch de control al energiei atomice (14 iunie 1946)
Bombardamentele nucleare lansate asupra Japoniei la 6 și 9 august 1945 au reprezentat intrarea umanității într-o nouă etapă a modalităților de purtare a războiului prin utilizarea armelor cu încărcătură nucleară. Cercetători și oameni de știință ai domeniului au înțeles pericolul reprezentat de această nouă amenințare pentru pacea și securita
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Duminica a 2-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 2-a după Rusalii. Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului Romano-catolice Duminica a 11-a de peste an Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iunie
Este a 165-a zi a anului 2026. Au mai rămas 200 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 04 h 11 m și apune la 20 h 53 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)













